Lifespan

          Știu că nu e marți dar după atâta pauză nici nu am de gând să aștept cu povestea cărții pe care tocmai am terminat-o.

          Am lipsit din multe și variate motive : la lucru e un fel de nebunie isterică generalizată, am avut-o pe mama în vizită vreo 10 zile, mi s-au înecat corăbiile din alte cauze work related, au început filmele de Crăciun pe Diva și atât mai am energie în neuroni să fac – să mă uit la ele.

          Bun, am cumpărat Lifespan după ce m-am împiedicat de niște podcasturi cu David Sinclair. Am ascultat eu ce spune dar nu era chiar cea mai bună soluție pentru că eu nu am învățat engleza de maniera clasică la școală iar termenii sunt în mare parte specifici biologiei celulare, geneticii și alte domenii rudă încât a fost nevoie să apelez temeinic la dicționar și când am citit-o în română.

          De ce am cumpărat-o? Pentru că omul are 50 de ani și arată de vreo 30, o fi vorba de gene bune dar m-am gândit că or fi ceva rețete să le ajutăm și pe alea mai puțin bune să ne mențină așa.

          Despre carte? Hmmm….Am zis că niciodată nu voi critica o carte așa că uite ce vă așteaptă dacă o luați.

 Aparent are 400 de pagini în realitate vreo 50 sunt Note de subsol care nu sunt puse unde trebuie – la subsol ci la final ca să te poți întrerupe din ce citești, să cauți prin Note explicația și să  te întorci,  că de ce ar fi viața ușoară când poate fi grea?

          Glosarul prinde bine, altfel trebuie să cauți cuvintele în dicționar și să te întorci ca să nu citești ca un analfabet funcțional.

          Cartea are trei părți: trecutul- ca să înțelegi cum am evoluat, prezentul – ca să vezi pe unde suntem și viitorul – care sunt viziunile autorului despre cum vom putea să ne înghesuim minim 16 miliarde de bucăți pe planeta asta fără să o distrugem și să trăim până pe la 160 de ani muncind cu spor și având până în ultima zi.

          Deși omul e crescut în Australia sunt pagini întregi în care l-am bănuit că a făcut școala cu mine pe vremea când cream societatea multilateral dezvoltată a comunismului.

          Rețetele de longevitate sunt de trei feluri: de bun simț, farmaceutice și utopice la momentul ăsta.

          Cele de bun simț : viața se prelungește în condiții vitrege – aport redus de calorii, mișcare cât de intens se poate și cât de des se poate, temperaturi reduse care să ajute metabolismul bazal și grăsimea brună. Practic ceea ce pe vremuri foloseam drept banc ”să cresc mare și voinic/pe întuneric și pe frig/fără să consum nimic”.

          Cele mai noi descoperiri confirmă ceea ce ortodocșii, budiștii și probabil alte religii știau de 2000 de ani postul face bine, măcar o zi pe săptămână nu mânca, redu produsele de origine animală, evită alcoolul, evită țigările, evită lenevia, mișcă-te, nu ține casa la 30 de grade Celsius, ieși afară fără 200 de paltoane și 25 de fulare.

           Soluțiile farmaceutice prevăd suplimente metformină, rapamicină, nicotiamidă despre care știm că au niște efecte benefice dar și niște efecte mai puțin fericite. Când o să ajung la 90 de ani o să mă apuc și de astea pentru că în cel mai rău caz mă omoară dar nu e ca și când aș avea  multe de pierdut pe la vremea aia.

          Majoritatea suplimentelor sunt obținute din plante. Metformina de exemplu e derivată din spânz, așa că dacă nu am pierdut cu totul știința ceaiurilor și pomezilor din plante putem să trăim și fără suplimentele alea.

          Primele două părți ale cărții le-am citit ușor, erau informații științifice pertinente și concludente. A treia parte însă am terminat-o pe bază de voință pură.

E despre un univers în care banalele noastre ceasuri ne vor supraveghea permanent nivelul de minerale, vitamine, etc și ne vor trimite mesaje ce să mâncăm pentru echilibrare, despre cum vom avea ADN ul secvențiat ca să știm din momentul 0 cum să prevenim sau să tratăm personalizat bolile, despre cum vom munci la 150 de ani (v-am zis că are o obsesie cu asta), despre cum toate datele noastre biologice, medicale, genetice vor fi în cloud, despre cum vom primi la naștere un vaccin cu un virus latent iar la 40 de ani pastila care să îl declanșeze și să îl facă să ne întinerească.

          Nu că aș avea ceva împotriva celor de mai sus dar încă trăim într-o lume în care ne punem unii altora bombe în piețe din diverse cauze și ne piratăm sistemele informatice motive pentru care cred că sistemele utopice din mintea autorului mai au de așteptat vreo câteva sute de ani.

          Acestea fiind spuse mă duc să caut o carte ușurică despre care să scriu mai puțin tura viitoare.

8 răspunsuri

  1. ”să cresc mare și voinic/pe întuneric și pe frig/fără să consum nimic” :))) am lesinat, n-o stiam pe asta .Interesanta cartea.

    1. Oh bancurile din epoca dinainte de revoluție mi se par mult mai bune decât astea moderne, bonus m-au pregătit temeinic pentru viață.

    2. hahaa, si eu la asta am ramas!
      Bancurile alea comuniste erau asa de bune pentru ca erau realitate! faceam haz de necaz.

  2. La noi la birou deja au cetit cartea de au redus temperatura la 18.5 grade. Si laptopurile si monitoarele moderne degaja asa putina caldura. Glumesc – tara a intrat in redisciplinare energetica de 1,5 ani de cand au anuntat inchisul reactoarelor (microfisuri) si dat norme de reducere temp, fonduri de renovari si instalari fotovoltaice (deja e lista de asteptare de 4-6 luni la instalat), redus iluminatul stradal si panourile publicitare luminate etc.

    Cu miscarea, stau bine, zic, 70k pasi pe zi (si sapt trecuta cu ploaie si ploaie si tot facui 67k dar in vacante fac peste 100k – masor cu telefonul pe care il iau cand ies din casa) asa ca de aia zic ca pensia o sa imi faca bine la sanatate si longevitate, vreau sa fac Camino, daca ma tzin balamalele ma bag si la PCT, Transilvanica e pregatita, bocanci am, oleaca de bataie stiu 🙂 .
    La mancare, s-avem pardon, asa am tras foamea in comunism ca nu mai intru la regim. Copil cu ulcer. S-o vindecat singur dar cicatricile s-au vazut la sf facultatii (cand aveam deja al 3lea, unu deschis). Stau cu BMI 21 (acu iarna vaz ca o sarit la 21.8 -am calculat in weekend – nu intreba de ce), mai bag un intermitent fasting sau cum ii zice colegul de birou cu nume de profet- zi de ramadam 😀 ,

    1. La mâncare e simplu o zi mănânc a doua n-am timp a treia deja nu îmi mai e foame și de la capăt. La Camino nu știu dacă te încurc dar când te gândești la Transilvanica dă un semn, măcar să te aștept cu niște mititei dacă nu reușesc să particip 🙂

      1. deci e decis, cand pornesc pe Transilvanica iti scriu de und si pe cand mai pic lesinata si imi aduci o chiftea /un mic cu undita sa mai trag niste metri magaresti.

  3. Salut!
    Te felicit pentru ceea ce/cum scrii!
    Vreau sa te întreb despre o carte.Ai o adresă de email?Mi -ar fi mai ușor așa.Numai bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: