Arhive lunare: noiembrie 2021

NLP programare neurolingvistică

          Despre NLP am aflat în perioada vieții mele în care mă preocupa magia. Nu, perioada aia nu s-a terminat atât că acum în aria de acoperire a cuvântului intră muuulte lucruri inclusive NLP.

          Oficial se numește Programare neurolingvistică, folosesc acronimul din limba engleză pentru că este mai cunoscut și pentru că acronimul în română PNL este creator de confuzii.

          S-a născut la sfârșitul anilor 1970 când Richard Bandler (matematician și student în terapia gestalt) și John Grinder (lingvist) și-au propus să studieze excelența, să determine ce îi face pe unii să reușească acolo unde alții eșuează și mai ales cum să îi ajute pe cât mai mulți dacă nu pe toți să reușească pe baza rețetei celor care o fac natural. Inițial i-au studiat pe magicienii terapiei Fritz Perls (terapia gestalt), Virginia Satir (terapia familiei) și Milton Erickson (hipnoterapie), de atunci aria de studiu a NLP s-a extins și s-a tot extins .

          Unii o văd ca pe o știință, alții ca pe o pseudoștiință și desigur există și categoria celor care îi spun ”spălare de creier”, treaba mea nu este să vă conving că face parte din vreuna din categorii ci numai să vă povestesc experiența mea, fiecare o să își ia din asta ce îi este necesar.

          Urmăream cursurile de vreo 3 ani și deja răbdarea mea ajungea la limită, cel mai apropiat oraș în care le puteam face era la 140 de kilometri și nu mă vedeam stând trei zile în Sibiu închisă într-o sală de curs pentru că programul este intensiv.

          Penultima mea mutare m-a dus fix în Sibiu și pentru că eu și magia avem relația noastră mi-am zis că e semnul de care aveam nevoie să mă înscriu la un modul care începea fix luna următoare și dura cam cât prezența mea în oraș.

          Denumirea este destul de clară în sine : Programare – tiparele după care funcționăm fie că ne dăm seama, fie că nu; Neuro – neuronul baza sistemului nervos, după mine cea mai sociabilă celulă care încearcă mereu să intre în legătură cu altele prin dendrite (imaginați-vă o secundă neuronul și ramificațiile lui terminate cu mânuțe, așa-i că e sociabil?) și Lingvistică – modul în care comunicăm cu lumea verbal, nonverbal și paraverbal.

          Ce face în concret? Îți explică la un nivel accesibil oricui modul în care funcționează mintea ta, modul în care îți reprezinți lumea, modul în care poți să îți transformi visele în realitate folosind obiective și îți pune la dispoziție o serie de tehnici pe care să le folosești pentru a atinge obiectivele alea.

          Ca să folosesc o poveste toți avem un aparat de fotografiat sau un telefon cu funcția asta și toți am făcut cel puțin o fotografie. Rareori fotografia asta este exact ceea ce ochii noștri au văzut, culorile sunt altfel, din anumite unghiuri obiectele arată altfel în bidimensional decât în 3 D, lumina nu este la fel și rareori fotografiile aeluiași lucru, făcute în același timp și loc de doi oameni sunt la fel.

          În NLP fotografia este reprezentarea lumii din mintea noastră și ce avem de făcut este să intrăm în editare și să folosim uneltele de acolo pentru a aduce fotografia cât mai aproape de realitate.

          Una din regulile mele este să nu scriu bloguri lungi, dacă mai există lucruri despre NLP despre care vreți să vorbim, o să existe episodul 2, dacă nu, cred că găsiți aici tot ce vă trebuie pentru a vă forma o imagine.

Pisica lui Dalai Lama

Cartea de marțea asta este de fapt un grup de patru cărți scrise de David Michie despre Pisica lui Dalai Lama și sunt sigură că nimeni nu se așteaptă să fac un rezumat al cărții.

Ce mi-au adus mie cărțile astea? Înțelegere, cumva m-au ajutat să privesc tot ce se întâmpla în viața mea cu un anume grad de detașare, mi-au băgat în cap un principiu fundamental pe are îl știam dar nu îl integrasem ”Nimic nu durează pentru totdeauna – singura constantă e schimbarea”.

          Mi-ar lua o zi întreagă să povestesc numai câte fire de desprind din ideea asta singură am să mă opresc la faptul că este baza non atașamentului, dacă ești fericit nu lega starea de circumstanțele exterioare, dacă ești nefericit la fel și mai ales nu te aștepta ca vreuna din stări să dureze.

          Nu te grăbi să judeci ce face altul pentru că nu știi niciodată ce se întâmplă cu el și cu viața lui, nu ai idee ce l-a dus în poziția în care este fie de privilegii, fie de neajunsuri.

          Nu îți proclama credințele prin vorbe și simboluri exterioare să porți simboluri budiste sau simboluri creștine nu echivalează cu a trăi după normele religiei tale, dacă lipsa unui simbol e neimportantă încălcarea unui principiu te scoate practic din grupul de care pretinzi că aparții

          Fă deosebirea între oameni și comportamentele lor, oamenii sunt mai mult decât ceea ce fac sau decât ce au.

          Încearcă, fie și împotriva logicii tale, să crezi pentru un minut că nu avem o singură viață, că noi și ai noștri ne vom întoarce, nu neapărat în aceleași relații, nu neapărat în aceeași formă, poate cel mai bun prieten al tău va fi data viitoare cățelul tău te-ai gândi de două ori înainte să îl lovești? Să îl abandonezi? Să îl ții legat în frig?

          Fă-ți timp să meditezi sau să te rogi sau pur și simplu să stai de vorbă cu tine și să înțelegi că mare parte din problemele tale vin din gândurile tale și gândurile astea sunt mai degrabă ce îți imaginezi că va fi decât o realitate concretă.

          Ieși din zona de confort, privește schimbările și provocările ca pe o oportunitate de a învăța, de a-ți schimba harta, de a crește, unele din cele mai frumoase lucruri încep când în loc să cauți vinovați pentru că ți se întâmplă ceva începi să cauți o soluție pentru a depăși ceva-ul ăla.

          Dacă iubești pisicile trebuie să citești cartea pentru că tu știai de fapt că în mintea pisicii tale se spun povești peste povești, dacă nu le iubești dă o șansă cărții și după s-ar putea să adopți și un ghem de blană.

          Pe scurt e o carte minunată de citit lângă bradul de Crăciun.

Din an în an

          Aparent blogul ăsta a devenit un fel de Moș Crăciun, din an în an apar pe aici. Nici nu mai zic că de data asta mă întorc pe bune pentru că nu pot fi sigură.

          Ce știu sigur că aș vrea e să reiau Cartea de marți pentru că e păcat să citesc cărți grozave și să nu dau și altora de veste.

Așa că  să punctăm pe scurt ce am făcut în cele 10 de luni de când nu ne-am văzut și dacă timpul îmi dă voie poate revin să dezvolt punctele importante.

1.M-am mutat de 2 ori în opt luni deci acum vă scriu din a treia casă, dacă am uitat să menționez m-am mutat din nou.

La ce a folosit? Am trăit aproape un an într-un oraș grozav în care s-ar putea să vreau să trăiesc de tot cândva. Am devenit un fel de Marie Kondo al mutărilor cu o mașină mica, la prima mutare am avut nevoie de un prieten, a doua mi-a ieșit din prima de una singură.

2. Am făcut un curs pe care îl urmăream de vreo 3 ani  NLP, programare neurolingvistică și mi-a plăcut atât de mult că vreau să fac și masterul și poate într-o zi modulul pentru trainer.

3. Am învățat să conduc, aveam permis de vreo18 ani, mi-am dat chiar oboseala să îl reînnoiesc dar conduceam o dată pe an, ei bine în ultimele opt luni am făcut în jur de 1000 de km pe luna cu o bucata serioasă de serpentine măcar de două ori pe zi.

4.Am cunoscut oameni noi pentru mine și minunați de la care am învățat multe, am întâlnit și oameni neminunați de la care am învățat și mai multe.

5. Sunt în poziția în care aș putea să îmi achit creditul în două plăți mari și am fondurile necesare, dar e inflație prefer să las creditul să se achite o vreme așa cum au fost stabilite ratele, oricum dobânda e o parte minusculă de in rată acum și să trec disponibilitățile financiare într-o valută pentru mai târziu.

6. M-am înscris la cursuri de limba greacă pentru că niciodată nu e prea târziu să înveți ceva nou.

La voi ce  e nou?