Ten de Cleopatra

Am prins azi la știri un reportaj despre laptele de măgăriță care e cam 100 de lei litrul sau așa am înțeles eu, și mi-am adus aminte de perioada tinereții mele în care probabil l-aș fi cumpărat cu ochii închiși dacă aș fi aflat că transformă tenul în din ăla fin porțelanat.

Încă nu știu dacă să râd sau să plâng când îmi văd ritualurile de frumusețe ale tinereții, care presupuneau minim 5 produse, care de care mai tari în parcare, ceea ce ducea la vizite la farmacie care îmi ușurau portofelul de minim 300 de lei.

Pentru fiecare problemă pe care o aveam exista un produs, nici un produs nu trata două probleme și pentru că unele produse ar fi putut naște alte probleme preventiv trebuiau cumpărate cele de contracarare.

După o vreme am înțeles că de fapt frumusețea mea nu ține musai de diametrul porilor prezentați la purtător și că încrederea în mine face cât toate fondurile de ten și pudrele minune menite să îmi acopere coșurile.

Uneori în loc de cosmetică mă gândesc că ar fi mai util să ne ducem adolescentele la psiholog, le va feri de multe complexe ulterioare ( vă spun eu care le-am încercat pe toate pielea ta e pielea ta și nu vei reuși niciodată să o faci ca pe aia din reclamele de la tv) și de asemenea își vor plăti avasnul la casă, dacă nu mai mult, cu sumele scăpate de la achiziționarea tratamentelor fistichii.

Țin minte că am pus piciorul în prag la vremea când dermatologul se chinuia în draci să îmi bage pe gât anticoncepționale care urmau să îmi facă tenul de mătase japoneză. Sunt așa convinsă că sistemul endocrin îi depășește pe medici la toate colțurile că opțiunea asta a fost exclusă de când a deschis gura, dar omul a insistat.

Ca urmare m-am dus acasă și m-am întrebat dacă în legătură cu asta e așa paralel, cu ce mai greșește?

Și am renunțat pe rând la demachiantele în 6 faze, la cremele de zi de seară, de amiază și de ora 16, la alea care trebuiau date fix în capul problemei și la cele care se întindeau pe toată fața, la suspensiile farmaceutice care îmi dehidrataseră pielea dincolo de limite, practic la toate.

Azi am un săpun cu sulf, o loțiune tonică cu alcool și o sticluță cu ulei de argan, mint, am și o cremă cu factor de protecție 50.

Gama mea variată de fonduri de ten, blush-uri, farduri, eye linere a fost înlocuită cu un rimel și toată rutina de dimineață se învârte undeva pe la  5 minute. Eu care aveam nevoie de o oră să îmi compun o frescă adecvată pentru ieșirile până la pâine.

Viața e mai simplă, bugetul delirant de fericit și sincer și pielea se simte mult mai bine.