Arhive etichetă: spre o viață mai simpla

5 metode să salvezi mai mult de un leu

          Știu, dacă te uiți la ultimele articole pare că m-am îndepărtat ani lumină de scopul blogului, acela de a privi educația financiară și de a găsi trucuri de economisit. Așa că pentru o zi de luni am decis să ne întoarcem la basic.

          Sincer sunt multe lucruri pe care nu le mai spun pentru că mie mi-au intrat în obișnuință atât de bine încât nu-mi mai amintesc zilele în care sufeream hemoragii financiare din cele mai diverse cauze, dar voi încerca să mă întorc la ele.

          În mare parte am fost ajutată cu forța de mutarea într-un oraș mic cât o batistă cu fix trei restaurante și fix 0 prieteni locali ca atare primele două păcătoase de pe listă la mine nu au niciun sens dar dacă stai într-un oraș mare și ai mulți prieteni pe tine te-ar putea ajuta.

1.Nu îți mai cumpăra cafeaua din oraș, sau cel puțin nu în fiecare zi sau așa cum obișnuiam eu acum vreo 4 ani de mai multe ori pe zi pentru că mă întâlneam la momente diferite cu minim doi prieteni cu care aveam timp să stau la povești 30-40 de minute. Sincer nici nu mai știu cât costă o cafea în oraș aici cred că este 8 lei un cappuccino din acela fițos cu frișcă, cred că acasă trece de 10 lei, dar îmi voi limita calculele pe orașul în care sunt. Să zicem 20 de zile în care merg la o singură cafea pe zi 160 de lei/lună și 1920 de lei pe an, pe vremuri calculam sumele în rate anticipate, numai din asta aș fi scurtat cu 2 luni creditul și mi se părea enorm.

2. Nu mai mânca în oraș, bine să nu fim exagerați, nu de mai mult de două ori pe lună, ce vrei tu prânzul sau cina. Din nou îmi amintesc o vreme când mâncam de vreo 4 ori pe săptămână de prânz în oraș. Nici nu ar fi fost nevoie să îmi iau prânzul la pachet în 20 de minute puteam ajunge  acasă să mănânc și apoi să mă întorc dar preferam prânzurile sociale cu conversații care oricum durau mai mult de o oră și deși plăcute după o vreme eram atât de obișnuită încât le lipsea elementul ăla de bucurie, de special, era ca masa în familie o chestie absolut banală care mă costa vreo 30-40 de lei pe zi.

De când m-am mutat ajung la restaurant de vreo 2 sau 3 ori pe lună chiar și raportat la 2 zile pe săptămână tot îmi păstrez 150 de lei și din afacerea asta.

3. Cumpără mărfuri generice sau măcar fă un efort și găsește oferte decente. Mai toți detergenții (încă folosesc capsule mai am până să evoluez la nucile de spun) sunt 1,ceva lei.

Am descoperit două metode de a ocoli asta, fie merg la unul din cele două magazine ale orașului care miraculos își permit să vândă aceeași detergenți veșnic la 1 leu capsula, fie atunci când prețul este 0,80 la supermarket iau vreo 3 pungi (da, va trebui să citești veșnic pe eticheta prețul/capsulă, altfel așa de frumos sunt anunțate reduceri de ai impresia că 1,25 e o mare afacere ceea ce e fals).

La 4 mașini pe săptămână pot obține undeva între 1 leu și 1,8 lei pe săptămână, știu că pare puțin dar 52 sau 93 de lei pe an se simt când nu ai resurse.

Folosesc aceleași metode și la restul produselor de igienă, săpunul lichid cumpărat când este redus de la 4,50 la 1,29, gelurile de duș la 400 ml cumpărate când transportul e gratuit și la 2 produse îl primești pe al treilea gratis.

Nu dau nume pentru că scopul meu nu este să fac reclamă dar dacă are cineva nevoie de informațiile pe care le-am strâns pe tema de unde e cel mai bine să cumperi produsul X le împărtășesc cu drag.

4.Învață să iubești pliantele supermarketurilor, le citesc cum citeam în tinerețe romanele cu duci exotici pentru că o dată ce le-ai integrat în programul tău săptămânal și ai învățat cum își organizează reducerile și ofertele cheltuielile pe tema mâncare, curățenie și nu numai se pot înjumătăți.

5. Stabilește-ți un buget săptămânal, pe asta am descoperit-o pe vremea când și fără vreo planificare din partea mea tot 50 de lei aveam să trec prin săptămână (da, au existat și vremurile alea), anul acesta m-am întors la idee am un buget de 200 de lei pe săptămâna din care ideal ar trebui să îmi achit tot ce cumpăr și facturile, mai puțin rata creditului și chiria. Mai păstrez 200 de lei ca rezervă, e totuși iarnă facturile mai ales la gaz te mai surprind.

Dacă mai rămân ceva bani la finalul săptămânii se reportează ca plus în următoarea și în loc de 200 voi avea 300. De regulă din diferențe îmi sponsorizez  cheltuielile care nu sunt must have, gen masaj, cărți, cercei, parfum.

Dacă situația ar fi neagră aș renunța la segmentul respectiv și aș redirecționa diferența rămasă spre un fond de rezervă sau o plată anticipată dar situația mea nu e atât de tragică așa că nu e necesar, dacă stai mai puțin bine acoperă întâi fondul de rezervă și ceva anticipat înainte de a găsi pe ce să îi dai.

Acum că scriu asta îmi dau seama ce drum lung am parcurs și că mi-ar fi relativ ușor să mă întorc la modul spartan de viață de acum 5-6 ani pentru că nu m-am îndepărtat foarte mult.

Face o listă mai mare de trucuri?

Bucurii de ianuarie – săptămâna 2

          Săptămâna asta am avut calendarul intern dat peste cap, vineri eram convinsă că e miercuri. Printre picături a reușit să urmez și programul bucuriilor de ianuarie, e drept eu fiind o ființă destul de casnică am obiceiurile astea și în restul anului când oamenii zburdă pe afară pe plaje și la terase. Bine pe terase sunt gata să recunosc că zburd și eu, plajele însă îmi sunt complet interzise, indiferent de gradul cremei de protecție solară arzându-mă frumos și instant.

          Încă aștept să se manifeste celelalte trăsături aduse de gena de vampir: rapiditate, forță, lipsa nevoii de somn și tinerețe veșnică. 😊

Colțisorul meu confortabil.

          Bradul m-a părăsit, m-am întors pe colțul meu de canapea, cu reader-ul, cărțile și laptopul în apropiere. Aș numi locul ăsta colțul meu de seară și de week end în care îmi place să îmi beau cafeaua de duminică dimineața cu nasul în bloguri.

Un proiect creativ

          Am început un fular nou, chiar dacă modelul e simplu firul are luciri metalice în el, o să arate mult mai bine spălat, blocat și călcat.

Tratația săptămânii

          A fost greu de obținut, a trebuit să aștept un pic să se înmoaie untul, asta e sunt o ființă cu gusturi rafinate mă dau în vânt după pâine cu unt și miere.

Plante/flori

          Crăciunița de anul trecut a supraviețuit, a crescut și cred că am înțeles  tehnica de a-i convinge frunzele să se coloreze în roșu, bine sincronizarea nu a mers anul ăsta dar la cum merg lucrurile voi avea Crăciuniță de Paști, nu e puțin lucru.

Lumini si luminițe

Pentru serile de citit m-am întors la instalația care stă veșnic în sufragerie și la lumânările parfumate.

Ceva de citit

Nu am terminat Proiectul fericire pentru că după două sezoane din Cartea Pierdută a vrăjitoarelor mi-a fost absolut necesar să recitesc volumul 3 pentru că nu-mi aminteam toate detaliile.

Grija de sine

Nu am reușit să merg mai mult dar am reușit trei zile de yoga spre 20 de minute și am reluat masajul, mari efecte nu pare să aibă asupra fizicului meu la fel de celulitic dar psihicul meu beneficiază din plin de ideea de ”timp de răsfăț”.

Recunostința

Sunt recunoscătoare că trăiesc într- epocă în care informația este la un click distanță și îmi permit ca timp și finanțe să investesc în cunoaștere sau pur și simplu în cărți care îmi hrănesc imaginația.

Planificarea e viața mea ( not really :) )

          Nu știu despre voi dar eu nu am idee când a trecut săptămâna asta. Ieri am fost un pic surprinsă când mi-au zis că azi e sâmbătă și nu lucrăm. Treaba asta aduce în prim plan o nouă treabă de făcut: meniul săptămânii pentru că nu mai pot supraviețui fără efort pe baza a ”ce s-o găsi în frigider”.

          De la începutul anului am cumpărat : apă, lapte, cicoare, ceai și pâine și încă mai pot trăi din cămară cam o lună dar trebuie să cumpăr ceva legume, fructe, iaurt și poate o alternativă la carnea de porc singura care mai e acum în congelator și de la care aș lua o pauză.

          În continuare mă pot baza pe stocurile interne de paste, ton, sosuri și brânză.

          Spre deosebire de lumea civilizată eu nu mănânc și de prânz și de cină așa că am de gândit o singură masă pe zi care e ceva între prânz și cină.

          Micul dejun e simplu încă mai am rezerve de biscuiți sărați, turtă dulce sau pâine cu unt (cu sare, cu miere, cu dulceață), săptămâna e acoperită destul de bine.

          Luni o să fie despre varză murată călită cu cârnați , sunt în frigider, nu suport să arunc mâncare și încă îmi plac așa că mâine pe seară o gătesc și luni când vin acasă trebuie numai încălzită un pic.

          Ar fi prins bine și ceva varză proaspătă dar mă bazez pe roșii să îmblânzească sarea din cea murată. Dacă aveți în preajmă un Penny, au un sortiment de la Domnișoara Murătură, gata tocată.

          Marți o să fie zi de pizza la lucru, probabil termin târziu și nu mai am chef să mănânc pe la 6-7 seara.

          Miercuri pâine neagră cu semințe prăjită, am o brutărie genială în zonă care face pâini din alea uriașe de 6-7 kg, și avocado, la capitolul ăsta am noroc eu și avocado am fost dragoste la prima vedere, dacă e copt bine e suficient să îl sfărâm cu furculița pe felia de pâine, maxim să pun ceva sos iute sau o ceapă tocată fin deasupra.

          Miercuri de altfel ar trebui să ajung și la Penny, nu știu ce cumpăr pentru că ofertele lor intră abia miercuri și până nu apare pliantul nu am idei ce or să aibă, așa că o să încrucișez pliantul lor cu listele mele și o să văd atunci.

          Joi deja aici suntem la nivel de speranțe, sper să mai găsesc cubulețe de curcan în Lidl, ele intră în ofertă de luni dar eu până joi nu ajung la ei așa că sper să mai găsesc, dacă nu, nu e o tragedie, probabil iau ceva pui.

          Indiferent ce găsesc se va trezi tras la tigaie cu condimente chinezești și o cutie de legume pentru wok.

          Am ales să ajung joi la Lidl pentru că atunci am timp dar și pentru că intră produsele din săptămâna asiatică: ne trebuie sos de soia că e pe terminate, glass noodles și pentru că sunt curioasă iaurt de cocos.

          Tot de acolo o să îmi iau broccoli, iaurt normal pentru săptămâna viitoare și probabil lămâi și ciuperci.

          Vineri o să fie omletă poate cu ceapă, poate cu brânză, poate cu ambele pentru că nu am mâncat de mult ouă.

          Sâmbătă sunt acasă pot găti fără niciun stres prevăd paste cu ciuperci și un sos alb, trebuie să termin niște smântână sau va ieși din termen.

          Duminică exterminăm o bucata de pulpă de porc din congelator și o pungă de mazăre și producem mazăre la cuptor.

          Nu planific nimic de desert pentru că la fața locului avem : rodii, pomelo, kaki și portocale, plus ciocolata primită de Crăciun.

          Acest meniu este supus unor termeni și condiții cum ar fi să nu găsesc ceva absolut irezistibil, perisabil sau pe care vreau să îl mănânc prioritar la cele două vizite de cumpărături.

          Vor mai trece prin cadru: lapte, niciodată nu e suficient lapte pentru cafea pe lumea asta, ness dacă mă împiedic de o ofertă gen 40% că doar nu mi se strică în dulap iar vineri vizita tradițională la brutărie.

Bucurii de ianuarie – săptămâna 1

S-a terminat prima săptămână completă de ianuarie. Evenimentul central a fost că am reînceput muncă și nu am avut timp să mai fac altceva. Desigur mint, nu foarte mult dar în categoria minciuni albe, am revenit aici după ce am scris restul blogului pentru că mi-am dat seama de asta în timp ce scriam și pentru restul vieții mele refuz să mai mint, mai ales pe mine.

Da, am început lucrul dar pe de o parte am făcut destule pe de altă parte aș și găsit timp pentru mai multe dacă aș fi urmat o altă ordine de prioritate.

Voi încerca să merg pe subcapitolele stabilite de Irina pentru că prinde bine să compari lucruri similare și unul din scopurile acestei categorii de postări este să văd cum fac alți oameni lucrurile și ce aleg ei să prioritizeze.

Colțisorul meu confortabil.

          De pe la începutul lui decembrie colțișorul meu confortabil a fost lângă pomul de Crăciun, câtă vreme el este în casă ordinea vieții mele se schimbă, îmi place să merg seara mai devreme în dormitor (da, acolo am pomul de Crăciun) și să citesc la lumina luminițelor din el și de pe etajera de deasupra patului.

          Și dimineața îmi place să îmi iau cana de cafea și să mă refugiez din nou lângă el, să privesc cum se reflectă luminile în globuri, in beteală, în metalele din încăpere și să îmi gândesc ziua.

          În săptămâna doi voi reveni la locul meu obișnuit din casă.

Un proiect creativ

          Am terminat un fular început anul trecut, cu unul din modelele mele preferate, urmează încă un fular și poate o pătură.

Tratația săptămânii

          Am reușit un sos genial pentru cartofii la cuptor, rețeta este încă în lucru, cu atât mai mult cu cât am descoperit că nu aveam usturoi în casă, dar sosul ci avocado și iaurt va fi repetat și probabil îmbunătățit.

Plante/flori

          Nu am strălucit în acest domeniu, m-am limitat la udat plantele rezidente și la admirat bradul. Totuși azi a înflorit o orhidee mica, singura care a înflorit vreodată în casele mele după ce florile cu care a fost cumpărată s-au dus.

Lumini si luminițe

Bradul a rezistat, o să vedem săptămâna asta ce punem în loc.

Ceva de citit

Am început The Happinnes Project de Gretchen Rubin. Nu l-am terminat pentru că am citit numai seara înainte să adorm în timpul săptămânii Era să zic că nu am avut timp dar  am preferat să văd niște documentare în timp ce tricotam iar în week- end am văzut cele două sezoane din Cartea Pierdută a Vrăjitoarelor. Nu e ușor să vezi 18 episoade în două zile. (Spoiler alert : cărțile mi-au plăcut mai mult).

Grija de sine

Nici pentru asta nu am avut mult timp din motivele mai sus menționate, totuși, am reușit să merg în fiecare zi 2,5 km ceea ce în orașul meu e  mult,  am reușit să îmi execut cele 15 minute de yoga ( așa îi zic eu dar nu cred că am reușit să prind chiar yoga din tutoriale  video) de 2 ori săptămâna asta, mi-am scris propoziția obiectiv aproape în fiacre zi. Oare v-am zis că e greu să vezi 18 episoade în 2 zile?

Recunostința

Prima ninsoare de anul ăsta, pe care nu voi putea niciodată să o prin în poze și e ok. Vineri a fost deasă și furioasă, azi au fost fulgi așa ușori că parcă au dansat toată ziua în aer.

Am reușit să mă încadrez în planul de cheltuieli și implicit de economii deci am reușit să mai achit anticipat ceva din creditul vieții mele.

Eu și toți ai mei suntem sănătoși cât putem fi la vârstele noastre.

Buget, mon amour

          Se spune că nimic nu e mai nimicitor pe lumea asta decât o femeie trădată. Minciuni, nimic nu va bate vreodată bugetul trădat, plus că de regulă femeile, cel puțin cele pe care le știu eu, au lucruri mai bune de făcut cu timpul lor decât să te hăituiască pe tine și să îți strice ploile.

          Cu bugetul nu e chiar așa pentru că deși nu intenționează și nu depune niciun efort în sensul ăsta, el este pasiv agresiv per se, pur și simplu stă locului, acționează ca un bumerang și îți întoarce înapoi în cap deciziile mai puțin fericite de consum al banilor.

          Pe vremuri, acum 4 ani adică, fiind infinit mai tânără nu mi-am scris niciodată bugetul pentru că la orice oră din zi puteam să îmi amintesc exact pe ce s-au dus banii, faptul că atunci gestionam o casă iar acum trei nu are nicio legătură cu incapacitatea mea de a mai ști ce și de ce am plătit.

          De asemenea faptul că mi se pare că joc într-un film  la limita absurdului în care dimineață plătesc să zic factura la gaz și seara găsesc factura gaz în căsuța poștală, e drept pentru alt loc de consum și alt furnizor, nu are nicio legătură cu prezenta inițiativă.

          În ce constă inițiativa? Am decis eu cu mine că nu mai așteptăm să ne prindem cum funcționează Excelul și ne-am întors în comuna primitivă la hârtie și creion, bine agendă și știlou, în care  notez la finalul zilei fiecare leu care mi-a ieșit din buzunare. Dacă la finalul zilei nu îmi aduc aminte toți leii înseamnă că mi-au ieșit prea mulți și trebuie să iau măsuri.

          Nu mă aștept să descopăr că pământul e rotund dar aș vrea să știu exact unde dispar niște sute de lei de prin buget de nu le pot regăsi în niciun fel, nu de alta dar cred că sub scuza ”Aaaaa am plătit facturile ” de fapt îmi cumpăr multe lucruri care îmi folosesc numai la a-mi micșora spațiile de depozitare din casă. V-am zis că anul ăsta am scos din țiplă o frumoasă forma de guguluf fără de care pur și simplu nu am mai putut trăi în decembrie 2017? Numai 3 ani și 2 luni mi-au trebuit să ajung să o folosesc.

          Dacă stai și mai rău decât mine și nici nu ți-a trecut prin cap să îți faci vreodată un buget te invit la bord, primele 4 luni numai ne notăm pe ce se duc banii iar de prin mai începem să structurăm bugetul pe categorii: esențiale, necesare, mofturi și vedem unde și de ce putem scoate din cheltuieli.

          Scopul este ca la finalul lui 2021 să am un program decent de organizare și planificare a cheltuielilor, scop pe care îl voi atinge exceptând situația în care mă mut în alt oraș, ceea ce îmi va schimba total cheltuielile pentru casa numărul 3, adică exact aia în care stau eu.

          Culmea este că îmi doresc tare mult să întâmpin acest neajuns și să o iau de la capăt cu altă structură de buget în alt loc dar până atunci notăm cheltuielile și ținem pumnii să ni se întâmple mutarea.

Din nou pe marile ecrane

          Mâine ne întoarcem la lucru, bine teoretic am fost la lucru și zilele astea pentru că am fost soluția de urgență, omul care trebuia sunat să intervină dar am avut noroc și nu a fost nevoie să fac asta așa că am privit perioada ca liberă.

          Anul acesta se întorc pe marile ecrane lucruri care m-au ajutat în trecut dar pe care am renunțat să le mai fac în perioada ocupata din 2017-2018 iar apoi nu le-am reluat pentru că era mai comod așa. Da, doi ani sunt suficienți să pierzi un obicei bun, sper însă să fie ușor de pus la loc nefiind chiar noi.

           1.Păcălește-ți creierul, care va avea o postare separată legată de mecanismele care stau la baza lui și care pe scurt înseamnă să alegi un obicei, un talent, o situație pe care ți-o dorești și să îți rezervi 5 minute pe zi sau mai puțin pentru a o scrie de minim 21 de ori pentru 21 de zile, am zis minim, eu le scriu mai mult de 21 de zile și pentru că sunt atât de insistentă la un moment dat creierul meu îmi face hatârul și începe să acționeze în direcția respectivă.

          2. Meniul săptămânii, aspect care necesită planificare de minim joi pentru a face cumpărăturile vineri și așa mai departe.

          3. Închiderea la ora 22,  dacă mi-e somn o să și dorm la ora aia dacă nu oricum închidem calculatoare, televizoare, telefoane și citim o carte mai complicată din alea la care simți brusc că ți-e somn după 10 pagini, ultima carte somnifer pe care am folosit-o a fost Orientalismul lui Edward Said, frumoasă carte de altfel dar mi-a asigurat cam o lună de somn liniștit.

          4. Trăiește din cămară, aici sunt puțin obligată pentru că în 2020 am tot cumpărat mâncare pentru zile negre, lucruri rezistente: paste, conserve etc. Am constat apoi cu încântare că dacă vrei să îți schimbi orientarea și să mergi mai mult pe salate sau smoothie (le folosesc numai exemplificativ nu sunt fan) nu o să poți imediat pentru că ai un dulap plin de carbohidrați pe care vrei totuși să îi folosești pentru că nu îți place să arunci bani, iar când ai terminat rezervele ți-ai pierdut entuziasmul pentru noua idee. În plus voi folosi segmentul acesta și pentru  a pune în practică ”Trăiește ca și cum ai obținut ce vrei”, eu vreau să mă mut deci ar fi indicat să am cămara și frigiderul spre nud și hainele de vară deja în troler ca să mă pot muta în fix două zile.

          5. Ziua fără bani, asta o să fie complicată pentru că inclusiv în zilele în care nu ies din casă reușesc să cumpăr ceva on line sau să sun după pizza, cred că îmi voi alege în acest nobil scop ziua de marți care este suficient de complicata pentru a nu-mi da timp sa merg fie și după o sticlă de apă.

          6. Ultimul și cel mai greu: bugetul pe hârtie, acesta e aproape obicei nou pentru că și înainte rar scriam ceva pe segmentul ăsta având toate cheltuielile și veniturile în niște fișe destul de complete în minte, dar când jonglezi cu trei case treaba asta devine deja prea complicată pentru a nu fi scrisă ca atare o să văd niște tutoriale de Excel și dacă nu merge o să apelez la clasicele pix, caiet și calculator și aia e că în fond nu organizez chiar bugetul de la Buckingham.

          Cam astea sunt obiceiurile care trebuie redobândite voi ce ați pierdut de-a lungul timpului și vreți înapoi?

Între timp am reintrodus deja garoafele în casă, se găsesc așa rar în orașul meu încât uitasem cât de mult îmi plac :).

Creează-ți anul 2021

          Ultima postare din 2020 nu va fi despre ce s-a întâmplat ci despre ce va veni și este scrisă cu o zi înainte de finalul anului pentru că mâine vreau să fiu prezentă în 31 decembrie și atât, fără să privesc prea mult în urmă și de altfel nici în față.

          Voi păstra 30 de minute pentru a-mi crea anul 2021 apoi mă voi întoarce la a fi prezentă pentru că viața este ce se întâmplă cât timp suntem ocupați să ne facem planuri.

          La finalul postării am să las link-ul către postarea de pe youtube prin care am descoperit-o pe Niculina Gheorghiță, poate doriți să îl ascultați și să alegeți lucrurile care vi se potrivesc vouă.

          Mâine după ce ziua de lucru va fi trecut și masa de revelion va fi pregătită ( în cazul meu nu multe pentru că nici înainte de pandemie nu mai petreceam până în zori), după ce cartea sau filmul pentru noaptea dintre ani va fi fost aleasă, șampania pusă la rece și muzica potrivită stării mele de spirit se va auzi din boxă o să îmi iau caietul cumpărat special pentru asta ( pentru mine coperțile sunt importante, trebuie să mi se potrivească), stiloul primit de la o prietenă dragă și o să mă refugiez 20 de minute în dormitor lângă bradul de Crăciun.

          Douăzeci de minute în care să mă gândesc la mine, cine sunt și cine vreau să devin în 2021 la toate nivelurile : personal, financiar, carieră, spiritualitate, emoțional și orice alt aspect care îmi spune ceva.

          Sunt cele câteva minute de privit în viitor despre care vă spuneam pentru că nu mă opresc la a stabili ce vreau ci o să văd efectiv cum arată dorințele respective împlinite. Le voi scrie pe fiecare în parte în caietul anului 2021 și apoi voi merge să întâmpin anul nou și îmi voi bea șampania nu cu speranța că voi reuși ce mi-am propus și sărbătorind că am reușit.

          Știu că sunt zeci de maeștri spirituali care au exprimat minunat ideea că o dată ce ai putut vedea un lucru cu mintea îl vei putea ține în palmă dar exprimarea mea preferată nu vine de la ei ci de la J.K. Rowling despre a cărei Harry Potter nu voi obosi niciodată spunând că nu este o carte numai pentru copii.

          „Sigur că asta se întâmplă în mintea ta, Harry, dar de ce asta ar însemna că nu e real?” – Albus Dumbledore, sigur că voi vedea toate dorințele împlinite numai în mintea mea mâine dar de ce asta le-ar face mai puțin reale decât dacă aș ține fizic produsul lor în mâna?

          Nici nu voi spune că este suficient să le vezi împlinite și să le scrii în ajunul anului nou dar cumva etapa asta îți setează mintea să lucreze chiar fără să o direcționezi conștient spre împlinirea lor: un curs aici, 10 minute de yoga acolo, un prieten nou dincolo.

          Dacă mi-aș propune să fac un curs de 61 de ore aș spune că ar fi satisfăcător pentru a deprinde ceva cunoștințe în orice domeniu, în școală aveam multe materii prevăzute cu o oră sau două pe săptămână și era materia unui an întreg, 61 de ore sunt 10 minute alocate zilnic unui proiect și totuși gândite la nivelul de 10 minute nu par să îmi solicite mult nu?

          Cam așa lucrează și proiectarea anului noi, nu vei avea impresia unui efort concentrat în direcția dorită și totuși cumva vei ajunge acolo.

          O noapte dintre ani magică să aveți și să ne reauzim cu bine în 2021.

Cum am supraviețuit Crăciunului

          Perioada cuprinsă între 20 decembrie și 3 ianuarie a fost întotdeauna deosebită în familia mea, pentru că de când am amintiri eram cu toții în vacanță, chiar și mai târziu când am terminat cu școala slujba mea mi-a permis ca și părinților mei să nu lucrez în perioada asta și să o petrec cu familia.

          Anul acesta am decis să stăm fiecare acasă și asta a schimbat total desfășurarea de forțe, nu au mai existat: mersul la cumpărături, toate lucrurile pe care le-am cules de-a lungul timpului și au devenit tradiții de familie, sesiunea de făcut prăjituri împreună, cadourile puse personal sub brad, cafele de dimineață în bucătărie, poveștile la un pahar de bere în aceeași bucătărie.

          Așa că am apelat la alternative, am fost la supermarket cu ajutorul curierului, am trimis cadourile la fel (evident au fost desfăcute înainte de 15 decembrie când au ajuns și nimeni nu a așteptat Ajunul), am învățat să folosim camera laptopului, cu microfonul mai avem ceva de lucru la unul din calculatoare, am băut cafea pe facebook și bere pe whatsapp.

          Perioada asta îmi aduce aminte din ce în ce mai mult de Soarele gol al lui Asimov dar nu pot spune că sunt numai neajunsuri.

          Ce a fost bine? 

1.Pentru prima dată în 100 de ani totalul sarmalelor de Crăciun din casa mea a fost 8 bucăți din care de fapt mai am patru.

2. Tot pentru prima dată în istoria universului am avut un singur fel de prăjituri care nu este cozonac.

3. Am băut mai mult ceai decât alcool pentru că asta cu alcoolul e un obicei social la urma urmelor și singur nu te mai apuci.

4. E drept că nu m-am văzut cu oamenii pe care aș fi vrut să îi văd dar ca bonus nu a trebuit să îi primesc și pe cei cu care nu aș fi vrut să îi văd însă îmi apăreau la ușă.

5.Fără presiunea, maternă îndeosebi, cu  ”Vai, dar nu mănânci și friptură? Nu vrei și un cârnat? ” am reușit să mănânc numai cât îmi trebuia.

6. Pentru că nu am pierdut ore întregi prin magazine și în trafic am citit niște cărți care mi-au făcut bine.

7. Pentru că nu am fost prinsă în frenezia sărbătorilor și am fost chiar un pic melancolică am avut timp să vad modul în care restul lumii interacționează cu mine.

8. Am recuperat din somnul pierdut în timpul perioadei de muncă pentru că din nou nu a trebuit să mă întâlnesc cu 20 de oameni in 30 de locații.

9. Mi-am făcut o părere despre cum va arăta 2021 pentru că am avut liniște și am putut să îmi dau seama ce îmi lipsește cu adevărat și ce nu am băgat de seamă că nu am.

Așa că, dacă din cauza pandemiei sau orice altă cauză, te-ai trezit Singur acasă de Crăciun, au fost și lucruri bune în ecuația asta. Voi ce ați găsit bun în perioada destul de tristă prin care trecem?

Mulțumire

          Într-o altă viață, pe bune alta, locuiam în alt oraș, aveam altă slujbă și chiar alt nume, am descoperit idea Irinei de a alege un cuvânt al anului viitor, una din multele tehnici de a-ți crea conștient viitorul.

          Și pentru că e vacanță și pentru că mă pregătesc din nou de schimbare în modul meu de viață și de a fi am zis să scriu câte ceva despre temele astea că tot am timp, în plus scripta manent, mi se întâmplă uneori să citesc bloguri de acum 8 ani și să mă minunez de ce idei bune puteam avea încă de pe atunci, așa că acum scriu și pentru mine cea de peste 8 ani.

          Anul 2020 a fost destul de dificil, un an care ne-a limitat libertatea de mișcare, contactul direct, ne-a făcut să reinventăm modul în care făceam lucrurile, mi-am băut cafeaua cu mama în dimineața de Crăciun pe Facebook în loc de bucătărie, dar asta nu înseamnă că nu a fost o cafea bună, numai altfel.

          Pentru 2020 nu cred că am avut un cuvânt, încă nu îmi eliberasem suficient timp să respir dar să îmi aleg cuvinte, de fapt poate și pentru că anul acesta am stat mult în casă și nu am avut cum să îmi fac amintiri noi, pregătirile pentru Anul Nou de acum 12 luni mi se par ieri.

          Dar să revenim în mod ciudat poate cuvântul care mă atrage cel mai mult pentru 2021 este ”Mulțumire” cu sensul de recunoștință, gratitudine pentru că dacă am învățat ceva în anul ce trece  a fost să apreciez cât de multe lucruri bune sunt în viața mea.

          Și pentru că toate filosofiile de la orientală la creștină spun că vei spori lucrurile pe care te concentrezi și vei crește lupul pe care îl hrănești, aleg pentru un an întreg să  fiu recunoscătoare pentru toate minunile din viața mea.

          Eu și toți oamenii sufletului meu trăim și suntem sănătoși, cu limitele normale impuse de vârsta fiecăruia, am trecut până acum prin pandemie fără a fi vreunul pozitiv și nu e puțin lucru.

          Ne-am păstrat slujbele și deși poate veniturile au mai fluctuat pe ici pe colo, încă ne vin bani, ne plătim, ratele, avem suficient pentru facturi și chiar reușim să punem deoparte.

          Fără niciun efort din partea mea și fără a avea vreun criteriu stabilit anul în care ne-am concentrat spre interior mi-a făcut de unul singur ordine în cunoștințe și mi-a delimitat prietenii de oamenii în trecere prin viața mea. Și sunt recunoscătoare pentru prietenii mei puțini, de aproape sau de departe, care nu au ezitat nicio secundă să îmi întindă o mână atunci când a fost nevoie.

          Sunt recunoscătoare pentru toată tehnologia asta pe care o aveam în vârful degetelor și nu o foloseam pentru că pur și simplu mintea noastră nu era cablată pentru cafele la 250 de km și discuții cu video, am stat anul ăsta la povești mai mult decât în ultimii trei ani adunat pentru că era greu să ne strângem fizic la un loc și să ne coordonăm programele, dar am învățat că ne putem strecura câte o jumătate de oră sau o oră să ne auzim, sa ne vedem și să bem un vin împreună on line.

          Sunt recunoscătoare pentru posibilitățile de a învăța pe care nu le aveam în vedere înainte, acum nu mai mult de 11 luni eram tare nemulțumită că în orășelul meu nu pot merge la yoga pentru că pur și simplu nu am unde, azi am un abonament la cursuri online și nu trebuie să mai sacrific cele 120 de minute în trafic pentru a ajunge în orașul vecin în care puteam face cursuri. Yoga este numai un exemplu, am fost la conferințe și programe pe care timpul sau finanțele mele nu mi-ar fi permis să le urmăresc live.

          Sunt recunoscătoare pentru liniștea adusă de anul 2020, singură nu aș fi găsit așa curând curajul de a spune nu la toate evenimentele la care nu simțeam vreo dorință să particip, între timp am învățat, la început cu sprijinul interdicției oficiale de a interacționa cu mai mulți oameni, mai nou simplu, fără explicații. Nu pot veni și nu sunt datoare nimănui cu o dare de seamă despre ce prefer să fac cu timpul meu.

          Și pentru că mi-a plăcut starea asta de gratitudine am decis să o fac starea oficială a anului 2021: mai multă mulțumire pentru sănătate, dragoste, îngrijire, prieteni, mod de viață simplu, natură, posibilitatea de a învăța, timp pentru mine.

          La finalul anului o să vă spun dacă filosofiile aveau dreptate și lucrurile cărora le dai atenția ta cresc și îți curg din belșug în viață.

          Ați ales un cuvânt pentru 2021?

Noodles

Nu cred că voi renunța vreodată la carne, lapte, ouă, mai ales la ultimele două pentru că deși pot trece săptămâni în care să nu îmi amintesc de carne, viața fără brânză, iaurt și smântână e tristă. Cât despre carne, asumându-mi faptul că nu sunt mai brează decât cei care consumă carne de câine lucru care mă oripila pe vremuri, am stabilit că voi renunța în ziua în care conștiința faptului că mănânc o ființă conștientă va fi mai puternică decât tradiția culinară în care am crescut.

Acestea fiind zise am mai multe zile în care meniul meu e vegetarian sau lacto ovo vegetarian decât zile de omnivor. Azi a fost una din ele și mâine va fi la fel pentru că mâncarea ajunge liniștit pentru două zile.

Ingrediente:

250 gr ciuperci, la mine s-au nimerit champinion brune că astea au fost la reducere săptămâna asta.

vreo 5 căței de usturoi și o bucățică de ghimbir

ulei, condimente și sos de soia cam o lingură din fiecare.

150 de gr de noodlesi, rămași de pe vremea săptămânii asiatice,

100 gr tofu, putea să lipsească dar și ăsta a fost la reducere 3 lei 250 gr

Am fiert noodleși , i-am scurs dar nu perfect și i-am pus deoparte, am tocat mărunt usturoiul și ghimbirul, am încins uleiul și le-am călit împreună cu un amestec de condimente chinezești si turmeric, am adăugat ciupercile feliate subțire și o lingură de sos de soia, am continuat călitul până ciupercile au fost aproape gata, am adăugat bucățile de tofu și am mai călit vreo 2 minute.

Am adăugat în tigaie noodleși cu cele două trei linguri de apă rămase de la fiert și l-am mai lăsat vreo 5 minute pe foc să se împrietenească și gata: ăsta a fost prânzul.