Această săptămână este dedicată lui Mardare care dintr-un virus oarecare pare că va deveni prietenul meu forever end ever, poate chiar sufletul meu pereche.

1.Coltisorul meu confortabil

În teorie canapeaua, în practică nu există așa ceva de vreme ce fiecare celulă mă doare indiferent unde aș sta. Aleg totuși canapeaua pentru că mă pot sprijini în mai multe puncte astfel încât să stau semiverticală și să nu declanșez un episod de tuse nașpa, pe alea le păstrez pentru noapte când încerc să mă întind în pat.

2.Un proiect creativ

Mi-am adus aminte că am firele astea prin casă îmi fac un  cardigan pentru serile de vară când parcă ai vrea ceva pe umeri dar parcă nu.

3.Tratatia saptamanii

            Grepfrut roz, plăcintă cu dovleac și plăcintă cu brânză. Am mâncat și niște supă chimică la plic, sunt dependentă de monoglutamat și gustul a fost minunat după ceaiul de cimbrișor, în același timp e o bombă de sodiu așa că vreo 3 zile nu m-au încăput inelele, încă nu le port aștept să mi revină degetele la normal.

      4. Lumini si luminite

            Pe lângă stelele verzi și mov pe care le văd când mă ridic sau când tușesc până nu mai am aer, bradul e încă pe poziții, probabil va rămâne acolo o vreme, era în plan să îl desfac azi sau mâine dar cine poate sta atât în picioare.

5 Grija de sine

            Practic toată săptămâna numai asta am făcut, tratând fiecare simptom adus de Mardare cu grijă marți antitusive, miercuri antitermice, joi antiinflamatoare, vineri mucolitice, tone de ceai, stat pe canapeluță citit și văzut filme.

            Mi-am adus aminte că mi-am cumpărat illo tempore o chestie care umidifică aerul și m-am tratat și cu ăla în care am pus sănătos ulei de eucalipt pe care nu îl suport dar e balsam pe sinusurile mele avariate.

6 Rugaciune/Recunostinta/Meditatie/Jurnal

            Sunt recunoscătoare Nornelor că au ales să îl aducă pe Mardare în viața mea marți după ce am terminat o chestie dificilă la lucru și în continuare săptămâna asta în care am două zile libere ca să pot să mă ocup cum se cuvine de relația asta. Ar fi fost interesant să mă descurc și cu el și cu job-ul și nu, câtă vreme nu sunt internată cu fire în vene la mine la lucru nu există chestii magico- religioase cum ar fi concediul medical.        

     Legătura la mon frere și Vitali, virusul lui, poate au avut o săptămână mai plină de bucurii deși mă îndoiesc să fie ei mai buni decât noi.