Piure pentru prințese

Că nu am gătit de mult, azi un piure pe care orice prințesă de trei ani care se respectă îl va mânca binedispusă deși culmea e sănătos. Al meu a fost în varianta pentru oameni mari adică a cuprins nește usturoi și ceapă, precum și boia iute.

Ingrediente:

3 sfecle roșii mici, cam 600 de gr 1leu

3 cartofi probabil 200 gr   0,40 de bani

Pentru adulți: 2 cepe medii și cam o căpățînă de usturoi, încă un leu cred

100 gr unt 2 lei

(habar n-am) 50 ml lapte

un praf de sare.

Cu toatele cam 6 lei din cale afară

Se fierb sfecla și cartofii până devin moi, se curăță de coajă și se pasează cu talent, mie mi-au mai rămas bucăți de sfeclă dar nici nu am insistat, nici nu am cine știe ce jucărie, unul de 30 de lei.

Pentru adulți se toacă ceapa și usturoiul, se călesc în unt, se adaugă sare și boia după gust, se stinge cu lapte . Pentru copii, se topește numai untul, se sărează și se amestecă laptele.

Amestecul de lapte și unt se adaugă legumelor, se mai amestecă temeinic un minut și gata.

În farfurie eu i-am pus și o lingură de smântână, dar era la fel de bun și fără.DSC_07281

 

Anunțuri

O fi bine? O fi rău?

Există uneori lucruri spuse sau făcute să te lovească și care se dovedesc a fi un adevărat ajutor, în cazul meu un compliment.

Mă deplasam  fără chef spre piață să îmi achiziționez o pâine. Am decis să ies la 8 jumătate deși erau undeva la -18 cred, pentru că pe la 10, când e mai cald, la magazinul ăla se formează o coadăăăăăăă insuportabilă. E drept la 10 aș fi găsit și pâine cu semințe dar nici aia cu ulei de măsline nu e rea.

Și cum mergeam eu așa tremurând pe interior am decis să duc și gunoiul ca să nu mai ies azi din vastele apartamente., care gunoi pe o săptămână era undeva la jumătate de pungă.

Amu’ lângă containerele noatre îți fac veacul niște cetățeni care tot caută diverse, la o adică fac un bine că aleg cutiile de metal, sticle de plastic, cartoane și le duc la reciclat bănui.

Pe când mă apropiam și era clar că am de lăsat ceva, unul din copii pornise spre mine cu intenția să îmi ia plasa, punct pentru el, că e mai ușor să alegi ce vrei din plasă decât să te urci în ditamai tomberonul după ce plasa a ajuns în el.

Cam pe atunci o aud pe maică-sa strigându-l să vină înapoi, relativ nervoasă ”Că asta nu aruncă decât gunoi”.

Mă gândesc că am făcut ceva pași pe calea bună dacă profesioniștii recuperărilor consideră că arunc numai ce nu se mai poate folosi/recicla în nici un fel .

1f711a3c61e24c57c1c5e65ff70a88c9

Zona de confort

Când am scris articolul cu petrecerile pentru copii nu m-am gândit că va stârni atâtea reacții, de regulă ăsta este un blog calm cu 4-5 comentarii maxim pe articol și atât.

Ca să fim în clar mie toate petrecerile astea de diverse zile cu peste 10 oameni prezenți mi se par excesive și inutile,  dar o fi vârsta, de la o vreme te vezi cu oamenii să vorbești și nu poți vorbi liniștit când sunt atâția alții în jur.

Că am ceva în plus împotriva petrecerilor pentru plozi, adică până la 6 ani, e clar,  că mi se par prea mici, cred că ar fi la fel încântați de o vizită la un loc de joacă împreună cu vreo 2 amici.

De asemenea indiferent de vârsta minorului când salariul tău e la aproape 1500 de lei pe lună cred că te joci cu focul când îi organizezi o petrecere de 5 ore care te costă 2500 de lei. Sigur, e alegerea ta dacă preferi să ți se acumuleze datoriile numai pentru a face și tu ce fac ceilalți, poate restul își permit, poate ei nici nu trebuie să economiească darmite să deie toți banii din casă pentru asta.

Când îmi scriu blogul nu mă gândesc la câți bani câștig eu, de altfel nici când îmi planific cheltuielile nu o fac, pentru că aș fi tentată să trăiesc ceva mai en rose decât o fac. Aș putea considera creditul un dat firesc la vieții mele și să mă întind cât îmi permite diferența dintre rate și venit.

Undeva în creierul meu există însă o legătură care îmi șoptește că până nu termin cu datoriile toți banii mei sunt de fapt ai băncii, așa că îmi limitez cât pot cheltuilelile ca să scap. Niciodată nu am în vedere un buget mai mare de 1500 de lei pe lună pentru a-mi achita rata curentă și toate cele, restul urmând să meargă pe anticipat.

Este desigur o opțiune, fiecare își organizează bugetul așa cum se simte mai bine. Știu însă ce fac și ce aș face date fiind niște coordonate.

Așa cum spuneam articolul precedent mi-a dat senzația că a atacat într-o zonă de confort și a determinat reacții, ceea ce mi-a plăcut, pentru că lucrurile cele mai interesante nu le aflăm când gândim teoretic niște lucruri ci atunci când suntem în mijlocul situației, când ceva din felul nostru de a fi sau de a trăi este pus în dicuție.

Ca atare cred că voi repeta ideea și voi căuta lucruri care mă scot din zona mea de confort despre care să scriu. Chiar mă gândesc serios să găsesc o listă de tabu-uri în domeniul banilor, asta ar trebui să dinamizeze un pic treburile 🙂

b272b7f9cd4cdb1a25f6cf96d469f00d

It’s my party. Ești sigur?

Așa cum știm sau aflăm acum eu n-am copii, dar Dumnezeu are grijă să învăț până oi avea din experiențele prietenilor mei care au.

Luna asta am nu mai puțin de trei prieteni cu bugetul devalizat dar nu din cauza copiilor ci din cauza orgoliului sau spiritului de conformism, nu se știe.

Despre ce e vorba? Este ziua copiilor.

În copilărie și tinerețile mele  știu că primeam tort de ziua mea, de regulă manufacturat de mama, după clasa a 4 a manufacturat de mine. Dacă se întâmpla să treacă pe acolo ăia trei prieteni pe care îi aveam primeau o felie de tort și după aia ne jucam fix ca în orice altă zi de la Dumnezeu.

Când ziua pica în vreme de școală, familia te dota cu două cutii de bomboane și te trimitea în câmpul muncii cum ar veni, eu pățeam asta numai de ziua numelui când trebuia să dau bomboane și să mă las pupată de toată lumea chestie care îmi displăcea profund până în ficat.

Abia prin liceu, dap am înflorit așa târziu că nici acum nu-s sigură că am terminat, am început să suport cu stoicism pupăturile clasei pentru că pe acolo erau și ăia doi la care am visat atât simultan cât și consecutiv, demodat ca pe vremea noastră, de-a lungul ălor patru ani.

Așa că acum am privit fascinată ca de cobră cum s-a alergat după locație, sunt trei sau patru în târg tot timpul ocupate, după rochia de zână, după tiara corespunzătoare, păpușa care probabil în loc de caca produce curcubee la cât costă, tortul cu 7 turnuri roz bombon, invitații cu dantele la fel de roz pentru cei 15 prieteni la catarama ai ploadei de 3 ani.

În ziua eventului, ploada s-a jucat cu ea însăși, nici cu păpușa, nici cu restul copiilor, s-a lăsat pictată pe față cu forța, s-a speriat de Zâna Bună care anima eventul, e drept și io și cred că și jumate din tătici, a ciugulit din tort și într-un final apoteotic a terminat cheful în chiloți pe motiv că între plănuirea evenimentului și petrecere ea trecuse de la prințesă la astronaut.

Cu ocazia asta au fost hrăniți, amuzați și guguliți 15 plozi plus 24 de părinți, că o parte din ei au venit cu doi însoțitori și distrugerile au fost evaluate la 2500 de lei.

Săptămâna viitoare repetăm afacerea pentru un băiețel mult mai mare de patru ani.

Amu’ oi fi io nebună dar dacă îmi spui că la 3 ani copilul tău pricepe noțiunea de prieten și are fix 15 cât sunt în grupă la grădi ai nevoie de terapie. Dacă o să aibă 15 prieteni în toată viața o să fie norocos.

Dacă va ține minte ceva din poveste este tot de categoria miracolului, dacă îți închipui că s-a distrat pentru că ai organizat tot tămbălăul de mai sus citește iar aliniatul anterior.

Și ce mă uluiește e că nimeni nu vrea să recunoasăc adevărul: nu facem asta pentru copii, într-o lume în care muncim 90% din timp, copilul s-ar distra de minune dacă i-am oferi o zi întreagă, să ne jucăm cu el, să ne plimbăm cu el, să ceva cu el.O facem pentru că nu știm când să spunem nu presiunii sociale de a ne alinia la ce fac alții. Nu copilul se simte prost că 3 din grupă au petreceri din astea ci tu ai un sentiment de vină că nu poți să îi dai luna de pe cer sau măcar ce le dau alții plozilor din apropiere.

Și te stresezi și îți întinzi aiurea niște datorii și îți faci altele ca să ”fii în rândul lumii” în loc să te oprești cinci minute și să te întrebi dacă ți se potrivește rândul ăla.

Iar treaba asta se perpetuează, am văzut majorate organizate cu bugetul unei nunți, artificii, tort cu rachete și de la 50 de invitați în sus, rochii de bal și trupă cu onorariu în mii de eruo pe oră, plătite din împrumuturi făcute de părinți.

Am prieteni care de ziua lor ar fi vrut să fugă în lume 3 zile dar în schimb au organizat ceva la un restaurant că era mai simplu decât acasă pentru ”nu se face să nu dai un șpriț de ziua ta”.

E ziua ta. Adică faci ce vrei tu în măsura în care  poți, de ce să te chinui să păstrezi niște aparențe și  era să zic să îi faci pe alții fericiți dar îmi aduc aminte niște niversări din astea la care am mers că nu aveam încotro și numai fericită nu am fost.

Revenind însă la părinți dacă la 3 ani petrecerea te costă 2500 de lei și prețurile cresc, nu ar fi mai inteligent să pui banii ăia într-un cont și al 18 ani să îi poți plăti studiile la o universitate buna la care nu a primit bursă? Sau să îi plătești fără probleme viața de sudent dacă a nimerit la buget? Sau să fie un început pentru ce s-o decide el să facă cu viața lui?

Adică păstrînd costurile neschimbate de 25oo de lei/ petrecere sunt totuși 10000 de Euro în 18 ani. Da, am înmulțit cu 18 că de la primul an de când tot serbăm inițial cu prietenii părinților apoi cu ai plodului, apoi cu toți că e democrație.

29c67e6764dcc97d98cf81749331c348

 

 

Apă vie

Azi nu e despre bani sau, mă rog, poate este despre ulcica cu aur de la capătul curcubeului, cumva întotdeauna am crezut că spiridușii nu îngroapă numai metalul, că monedele lor poartă pe lângă aur și bucurie pură, altfel de ce ar sta fix la capătul curcubeului dacă nu să se încarce cu energia veselă a culorii?

Una din dorințele mele pentru 2016 a fost să limitez sucurile, adică așa un pahar la 6 luni merge dar nu mai des și cum nu pot bea bere 25 de ore din 24 a trebuit să mă reorinetez către apă.

După ce de mai multe ori în cursul lui decembrie am privit cum în sticlele cu apă plată îmbuteliată, chiar la puținele mărci în care aveam încredere plutesc particule fix ca în apa de la robinet, am spus adio și apei îmbuteliate așa că am pornit din nou în căutarea unui mod de purificare.

Nu, nu e cana Brita și nici filtru cu carbon, mi-am adus aminte o chestie atribuită lui Arsenie Boca,  „Mă, faceţi semnul sfintei cruci pe tot ce mâncaţi: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, mâncare, pâine. De ar fi dat chiar şi cu otravă, Sfânta Cruce anulează tot ce este otrăvit”.

Nu pot garanta că într-adevăr a spus așa ceva dar ideea în sine mi s-a părut de luat în seamă, numai că eu sunt creștin din întâmplare și după mintea mea asta cu semnul crucii funcționează 100% numai la cei care cred 100%.

Eu sunt mai eclectică de felul meu, nu pot respinge determinat celelalte credințe pentru că fiecare are ceva dreptate, plus sun dependentă de explicațiile științifice pentru orice, pot să cred apriori dar dacă mi-am și explicat ceva, indiferent cât de fantezistă este explicația, atunci într-adevăr pot muta munții .

Și continuând să caut mi l-am amintit pe Masaru Emoto și vorbele lui către apă, știițific demonstrate, dap, apa căreia îi mulțumești, pe care o lauzi, care ascultă o rugăciune sau o bucata de muzică buna se va purifica, va avea cristale simetrice, se transformă în apă vie.

Așa că mi-am căutat ceva pentru apă și am găsit asta, care pe lângă muzică mi se pare că mai cuprinde și o metaforă, cele mai bune lucruri sunt gratis sau aproape gratis

O ascult deja a treia oară și nu am idei ce influență are asupra apei de lângă mine, nu am idei nici ce influență are asupra celor 65% apă din mine dar știu că mi-a înseninat ziua, că jumătate din grijile mele s-au topit și că trăiesc mult mai în ”acum”, fără regrete peste umăr și fără griji pentru mâine.

Și nu e asta ceea ce de fapt căutăm cu toți? Nu este ăsta aurul spiridușilor îngropat la capătul curcubeului? Capacitatea de te bucura cât mai mult de momentul în care ești?

Păturică bebe

În caz că vă întrebați pe unde sunt, profit de frigul de afară să șed în casă și să croșetez.

Asta este păturica nouă așa cum îmi iese mie

DSC_0709

Și aici este tutorialul, nici eu nu am înțeles ce spune femeia în germană sau olandeză sau ce o vorbi ea dar m-am lămurit din ce face .

Ce facem când ninge

Unii dintre noi suntem afară să ne jucăm în zăpadă, eu beau ceai și caut reduceri.

Recunosc, pentru mine însămi nu sunt o tentație, pur și simplu mi-e paralel dacă beau ceai din cană de porțelan japonez pictată manual de familia imperială sau  o cană de 1,5 lei de la magazinul din colț. În momentul ăsta al vieții mele am decis să mă îngrijesc de aspectele poetice ale existenței cu buget redus.

Dar dacă vă plac lucrurile frumoase, dacă aveți mai multă grijă de ele decât am eu, ce rost are să dai 70 de lei pe o cană care îți va scăpa din mâini, după cum te cunoști, dacă ai o afacere în care folosești ceainice și căni de cafea și farfurii pentru tort, băieții de la Elefant au zilele astea reduceri frumoase un set pentru ceai care înainte era 1093 de lei și acum e 450 se cheamă la reducere.

Aș fi însă tentată de prosoape, da, în casa mea parcă nu sunt niciodată suficiente iar unele care în floarea vârstei costau 150 de lei bucata iar acum au ajund 40, practic prețul de la supermarket devin o idee de luat în considerare

Reduceri interesante par să aibă și telefoanele  deștepte, de la 4200 la 3500 de lei e ceva.

La cărți domnul Kiyosaki tocmai a coborât la 20 de lei cu Tată bogat, tată sărac 

Link-urile sunt afiliate, adică voi primi bani dacă se decide cineva să cumpere pornind de pe ele, dar scopul articolului nu este ăsta, din ce în ce mai mult mă conving că dincolo de vinerile colorate și ajunul Crăciunului, reducerile foarte serioase apar în ianuarie, pentru că deja finanțele au fost epuizate de sărbători, poate sunt și niște împrumuturi de returnat și atunci oamenii cumpără numai strictul necesar, e nevoie să vii cu o ofertă foarte specială să îl convingi pe om să crească pasivul bugetului cumpărând ceva fără care poate trăi, cum ar fi să vinzi in ianuarie la 40% din prețul pe care îl vei cere în aprilie.

fbeb046e147ba2046059731d860ebcd4

Viața după credit

Când mi-am luat casă și mi-am asumat ratele creditului a fost clar de la început că viața mea urma să se schimbe la niște capitole cum ar fi ieșitul în oraș.

Acuma ar fi păcat totuși să îmi trăiesc următorii 30, mă rog mai am vreo 28 de ani de credit, închisă în casa pentru care plătesc rate de una singură ca să am cu ce plăti.

Însă experiența ne-a învățat că există soluții. De ce ieșim în oraș în primul rând? Bine, uneori pentru că băieții fac o mâncare de geniu, numai ieri ce am văzut într-un meniu clătite cu 27 de lei, de acord că sunt cu Grand Marnier și ăla e 150 de lei sticla dar momentan nu se potrivește cu planurile mele.

Deci din punct de vedere al prețurilor nu mă pot duce în oraș la cârciumile care fac mâncare de geniu și probabil aș alege unele cu preț acceptabil, care evident nu au bucătari și nici ingrediente de top. În condițiile astea este evident că eu ies în oraș pentru a-mi petrece ceva timp cu prietenii.

Cu bucătarii obișnuiți pot concura iar ingredientele mele sunt probabil mai bune decât ale lor. Și de aici apare soluția în loc să ieșim în oraș stăm în case, în alea pentru care plătim ratele, numai că în loc să stăm fiecare în a lui, ne strângem mai mulți în una din ele pentru alea câteva ore.

Pentru trei prieteni ieșiți o seară în oraș, într-un restaurant obișnuit și în care nimeni nu își comandă vreun purcel copt cu mărul în gură, să zicem de dragul ușurinței calculelor că ne luăm toți paste cu brânză rezultă 22 X3 , 66 de lei. La care adăugăm 3 beri, da, noi bem bere la orice, oricând care mai fac 3 X 7, încă 21 lei, în totalitate  87 de lei iar pe cap de locuitor 29 de lei, probabil 30 că lași totuși și bacșiș.

Cât ne-a costat acasă aceeași afacere? 3 lei de om mâncarea și 2,50 berea (fără alcool că altfel era sub 2 lei, supermarketul să trăiască), total 16,50 lei iar pe locuitor 5,50 lei.

Sigur la restaurant ai și avantajul de a sta la masă fără să muncești, dar la urma urmelor săptămâna viitoare o să gătească altcineva și tu o să stai frumos în vizită.

Cu costurile astea devii deja mai sociabil, chiar dacă te vezi cu prietenii de 2 ori pe săptămână la 11 lei tot e realizabil fără să îți pună bugetul în pericol.

Pe o lună de zile: cu 2 ieșiri ai scoate din buget 60 de lei pe săptămână, deci 240 pe lună, cu 2 zile acasă scoți 11 lei pe săptămână, deci 44 pe lună.  Diferența poate merge fericită într-o plată anticipată care să scurteze viața creditului.

Dacă adaugi și vreo 2 cafele și o prăjitură deja te apropii de jumătate din rata pe lună fără să fi renunțat în mod deosebit la ceva  având ca bonus faptul că ți-ai petrecut timpul numai cu prietenii suficient de apropiați încât să îi primești în casa ta sau să le mergi în casă și cu care te vei distra.7a8f3128bb2fa7105c634085414be696

 

 

 

 

Paste cu sos de brânză

Nu cred că au fost numai  10 lei dar până termin de scris articolul ăsta o să aflăm. În program paste cu sos de brânză

Ingrediente:

50 de grame de unt 1 leu

500  grame telemea 7,5 lei

200 grame feta 1,4 lei

100 grame cașcaval 1,7 lei

200 gr smântână 1, 8 lei

3 linguri de lapte sau pe acolo

un praf de piper alb

LE uitasem pastele : 400 de grame 🙂

o pungă cu paste ale mele au fost farfalle primite dar de regulă folosesc fidea cu 2 lei 200 de grame, pentru că la rețeta asta mie îmi place sosul nu finoasele. Total 17,4 lei pentru 6 porții, deci vreo 3 lei porția, eu zic că e bine.

Planul de bătaie: se dau pe răzătoare toate cele trei feluri de brânză. Ca truc începeți cu cele mai moi și radeți cașcavalul ultimul, fiind mai dur o să vă curățe răzătoarea de brânza moale care a rămas pe ea de la feta de exemplu.

Puneți apa la fiert și când dă în clocot adăugați pastele, fierbeți funcție de ce paste aveți. Strecurați, nu clătiți cu apă rece .

Încingeți tigaia,  puneți untul și când s-a topit  adăugați brânza, când și ea s-a topit aruncați praful de piper și smântâna, dacă pastele sunt gata răsturnați-le în tigaie și mai lăsați vreo 5 minute să se împrietenească. Aici este momentul în care dacă sosul pare prea dens puteți pune lapte, la fel de bine puteți să nu. Dacă nu sunt gata dați sosul deoparte puțin și când pastele sunt strecurate puneți din nou pe foc un minut două înainte să el amestecați.

Asta a fost tot, cred că ia maxim 20 de minute.

12541047_1086881921383542_8985665490757491766_n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dragă eu,

Îmi place incredibil de mult ideea că eu, cea de 16 ani aș putea primi în mod miraculos scrisoarea asta de la mine cea de acum.

Dragă eu de la 16 ani,

Citește scrisoarea asta și crede-mă deși nu ai nici un motiv, pentru că, îți va schimba viața.

  1. Nu mai investi atâta timp și energie în materiile teoretice, în loc să reciți declinările în latină, mergi la un curs de croitorie sau cofetărie, îți va prinde infinit mai bine decât silva, silvae.
  2. Nu vei învăța niciodată nimic din revistele lucioase gen Cosmopolitan, peste ani le vei da gratuit la reciclare, dacă ai pune ăia 3 euro de revistă deoparte când îți vei lua casă vei avea 25% deja achitat.
  3. Romanele de dragoste sunt povești pentru oameni mari, nu zic să nu le citești dar pentru Dumnezeu nu le mai cumpăra, pentru asta avem biblioteca, pentru fiecare 3 romane citite bagă o carte de finanțe sau management, aproape că nu vei simți plictiseala.
  4. Cosmeticele scumpe despre care ai citit în revistele de la punctul 2 nu îți vor face pielea perfectă, ce cauți tu se numește Photoshop, în rest săpunul cu sulf și o doză serioasă de încredere în tine sunt cele mai bune ajutoare.
  5. Nu vei purta niciodată bijuterii, nu ai nevoie de cercei asortați la toate culorile curcubeului, inclusiv alea pe care ochiul uman nu le distinge, de banii ăia cumpără niște acțiuni sau obligațiuni ceva.
  6. Nu e nevoie să ai 10 la toate materiile, pe bune, nu vei prinde perioada în care media generală ajută la vreo admitere, dacă tot vrei să înveți ceva am pentru tine trei cuvinte: engleză, germană, franceză știu că e incredibil dar româna nu va ajunge limbă de circulație internațională în timpul vieții tale și informațiile care te vor ajuta se vor găsi în una din limbile alea trei.
  7. Viitorul tău nu e scris în cărțile de astrologie, mai bine nu le cumpăra, același lucru e valabil pentru tarot, niciodată nu vei avea sufletul să ceri bani pe consultațiile de genul ăsta.
  8. Nu învăța 100 de mii  de chestii superficial, învață 10 dar perfect, nu să fii cea mai bună de la tine de pe stradă ci din lume, s-ar putea să nici nu ai nevoie de 10
  9. Disciplinează-te, termină lucrurile pe care le începi, fă în fiecare zi trei lucruri importante fără să îți plângi de milă.
  10. Banii nu aduc fericire și nici nu îți pot cumpăra timp dar dacă în loc să îi risipești îi gestionezi cum trebuie măcar nu va trebui să îți mai vinzi tu timpul pentru bani și te vei bucura de libertate.
  11. Îţi poţi trăi viaţa doar în două moduri. Sau crezi că nu există magie, sau crezi că totul e magie, după o vârstă o să îl înțelegi pe Einstein și cursurile de fizică cuantică și o să treci în tabara celor magici, cu cât faci mai multe din cele de mai sus cu atât mai curând se va întâmpla miracolul.
  12. Chiar dacă decizi să nu mă asculți și să faci cum vrei tu nu îți face griji tot minunat te vei descurca până la urmă.
    1. Aș mai avea probabil multe de spus dar pentru zona financiară cred că atât ar fi de ajuns să mă pună pe calea bună cu 20 de ani mai devreme. Voi ce sfat v-ați trimite înapoi în timp?599a5e7fb77ef20d77d0b6b2968ae080
Mânăstirea Orlat

Toate câte cereți, rugându-vă, să credeți că le-ați primit și le veți avea.

imi iubesc orasul meu

Blog despre importanta fiecarui leu

arakelian

lumea mea, si-a altora.

Povesti dintr-o casuta mica

Blog despre importanta fiecarui leu

Dulce Casă

Blog despre importanta fiecarui leu

Luxul Simplitatii

despre frugalitate, consum responsabil si evitarea risipei

Despre oameni si carti

Blog despre importanta fiecarui leu

Socotim pentru tine

Blog despre importanta fiecarui leu

la casa noua

Blog despre importanta fiecarui leu

Mademoiselle au chapeau rouge

Blog despre importanta fiecarui leu

Oglinda lui Erised

Blog despre importanta fiecarui leu