Arhive lunare: ianuarie 2016

Paste cu sos de brânză

Nu cred că au fost numai  10 lei dar până termin de scris articolul ăsta o să aflăm. În program paste cu sos de brânză

Ingrediente:

50 de grame de unt 1 leu

500  grame telemea 7,5 lei

200 grame feta 1,4 lei

100 grame cașcaval 1,7 lei

200 gr smântână 1, 8 lei

3 linguri de lapte sau pe acolo

un praf de piper alb

LE uitasem pastele : 400 de grame 🙂

o pungă cu paste ale mele au fost farfalle primite dar de regulă folosesc fidea cu 2 lei 200 de grame, pentru că la rețeta asta mie îmi place sosul nu finoasele. Total 17,4 lei pentru 6 porții, deci vreo 3 lei porția, eu zic că e bine.

Planul de bătaie: se dau pe răzătoare toate cele trei feluri de brânză. Ca truc începeți cu cele mai moi și radeți cașcavalul ultimul, fiind mai dur o să vă curățe răzătoarea de brânza moale care a rămas pe ea de la feta de exemplu.

Puneți apa la fiert și când dă în clocot adăugați pastele, fierbeți funcție de ce paste aveți. Strecurați, nu clătiți cu apă rece .

Încingeți tigaia,  puneți untul și când s-a topit  adăugați brânza, când și ea s-a topit aruncați praful de piper și smântâna, dacă pastele sunt gata răsturnați-le în tigaie și mai lăsați vreo 5 minute să se împrietenească. Aici este momentul în care dacă sosul pare prea dens puteți pune lapte, la fel de bine puteți să nu. Dacă nu sunt gata dați sosul deoparte puțin și când pastele sunt strecurate puneți din nou pe foc un minut două înainte să el amestecați.

Asta a fost tot, cred că ia maxim 20 de minute.

12541047_1086881921383542_8985665490757491766_n

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dragă eu,

Îmi place incredibil de mult ideea că eu, cea de 16 ani aș putea primi în mod miraculos scrisoarea asta de la mine cea de acum.

Dragă eu de la 16 ani,

Citește scrisoarea asta și crede-mă deși nu ai nici un motiv, pentru că, îți va schimba viața.

  1. Nu mai investi atâta timp și energie în materiile teoretice, în loc să reciți declinările în latină, mergi la un curs de croitorie sau cofetărie, îți va prinde infinit mai bine decât silva, silvae.
  2. Nu vei învăța niciodată nimic din revistele lucioase gen Cosmopolitan, peste ani le vei da gratuit la reciclare, dacă ai pune ăia 3 euro de revistă deoparte când îți vei lua casă vei avea 25% deja achitat.
  3. Romanele de dragoste sunt povești pentru oameni mari, nu zic să nu le citești dar pentru Dumnezeu nu le mai cumpăra, pentru asta avem biblioteca, pentru fiecare 3 romane citite bagă o carte de finanțe sau management, aproape că nu vei simți plictiseala.
  4. Cosmeticele scumpe despre care ai citit în revistele de la punctul 2 nu îți vor face pielea perfectă, ce cauți tu se numește Photoshop, în rest săpunul cu sulf și o doză serioasă de încredere în tine sunt cele mai bune ajutoare.
  5. Nu vei purta niciodată bijuterii, nu ai nevoie de cercei asortați la toate culorile curcubeului, inclusiv alea pe care ochiul uman nu le distinge, de banii ăia cumpără niște acțiuni sau obligațiuni ceva.
  6. Nu e nevoie să ai 10 la toate materiile, pe bune, nu vei prinde perioada în care media generală ajută la vreo admitere, dacă tot vrei să înveți ceva am pentru tine trei cuvinte: engleză, germană, franceză știu că e incredibil dar româna nu va ajunge limbă de circulație internațională în timpul vieții tale și informațiile care te vor ajuta se vor găsi în una din limbile alea trei.
  7. Viitorul tău nu e scris în cărțile de astrologie, mai bine nu le cumpăra, același lucru e valabil pentru tarot, niciodată nu vei avea sufletul să ceri bani pe consultațiile de genul ăsta.
  8. Nu învăța 100 de mii  de chestii superficial, învață 10 dar perfect, nu să fii cea mai bună de la tine de pe stradă ci din lume, s-ar putea să nici nu ai nevoie de 10
  9. Disciplinează-te, termină lucrurile pe care le începi, fă în fiecare zi trei lucruri importante fără să îți plângi de milă.
  10. Banii nu aduc fericire și nici nu îți pot cumpăra timp dar dacă în loc să îi risipești îi gestionezi cum trebuie măcar nu va trebui să îți mai vinzi tu timpul pentru bani și te vei bucura de libertate.
  11. Îţi poţi trăi viaţa doar în două moduri. Sau crezi că nu există magie, sau crezi că totul e magie, după o vârstă o să îl înțelegi pe Einstein și cursurile de fizică cuantică și o să treci în tabara celor magici, cu cât faci mai multe din cele de mai sus cu atât mai curând se va întâmpla miracolul.
  12. Chiar dacă decizi să nu mă asculți și să faci cum vrei tu nu îți face griji tot minunat te vei descurca până la urmă.
    1. Aș mai avea probabil multe de spus dar pentru zona financiară cred că atât ar fi de ajuns să mă pună pe calea bună cu 20 de ani mai devreme. Voi ce sfat v-ați trimite înapoi în timp?599a5e7fb77ef20d77d0b6b2968ae080

De ce vrem acțiuni?

Buuun, acum știm ce sunt acțiunile să vedem cum putem face rost de ele și de ce.

De principiu le poți obține la înființarea societății, atunci când o societate vrea să se extindă și își mărește capitalul social prin emiterea de noi acțiuni sau prin cumpărare de la cei care le au.

Pentru a cumpăra acțiuni se folosește un contract de cesiune sau în cazul celor listate la Bursă se merge pe calea asta.

Pentru ca actiunile emise de o companie sa fie admise la tranzactionare la una din categoriile bursei, respectiva companie trebuie sa îndeplineasca o serie de criterii, dintre care cele mai importante tin de profitabilitate (în general companiile trebuie sa fi obtinut profit în ultimii ani), de dimensiuni (nu orice firma, oricât de mica, poate fi admisa la tranzactionare) si de transparenta (fiecare emitent trebuie sa faca publice o serie de informatii legate de activitatea pe care o desfasoara). Ulterior, dupa admiterea la tranzactionare, fiecare dintre emitenti trebuie sa continue sa îndeplineasca acele criterii, în caz contrar putând fi delistati. Nu in ultimul rand, trebuie precizat ca in Romania nu se pot tranzactiona decat actiuni ordinare.

Sunt două motive mari și late pentru care să cumperi acțiuni:

  • Pentru că societatea este foarte de treabă, obține profit și deținând o parte din ea ( acțiunile) vei avea dreptul la o parte proporțională de profit (dividende – dap asta sunt suma care revine pentru fiecare acțiune din profit). Evident este o sursă minunată de venit pasiv dacă societatea este performantă ( tare aș vrea niște acțiuni la Apple) și să primesc în fiecare an ceva bani de pe urma lor.
  • Pentru că vrei să câștigi din ”jocul ” cererii și ofertei, adică în ianuarie cumpăr niște acțiuni la 200 de lei bucata să zicem 10 că nu am așa mulți bani și în martie le vând la 300 de lei bucata. Adică în 2 luni am câțtigat 1000 de lei.

Cu ocazia asta trebuie să îmi asum și riscul ca prețul să scadă, poate în martie prețul e de 100 li aș vinde în pierdere sau ar trebui să le păstrez până crește la loc sau depășește valoarea de cumpărare.

Aici ar mai merge o discuție despre futures dar să nu ne ieșim din minți.

Cum pot să cumpăr acțiuni?

Tu, persoana fizică Ion în mod direct nu poți ai două opțiuni:

  • Te descurci de capul tău, angajezi o firmă de brokeraj căreia îi spui ce și cum să cumpere și să vândă, pe barba ta cum ar veni, adică e implici studiezi și faci analize. Un an secetos în toamnă de exemplu va avea niște efecte neplăcute în producția agricolă și evident societățile din domeniu nu or să îți poată da dividende mari iar  prețul acțiunilor ar cam trebui să scadă.  Dacă te crezi în stare spor la treabă.
  • Alegi un fond de investiții sau fonduri mutuale. Aici dai banii și experții angajați de fondul cu pricina decid ce cumpără când și cum, și la fel despre vânzare. Practic aceeași treabă dar dacă pierzi bani ai pe cine da vina teoretic. Nu vei deține acțiuni ci unități de find în care intră particule din acțiunile, obligațiunile, depozitele sau ce or mai fi cumpărat oamenii.

Pentru că nimeni nu poate intui perfect acțiunile cu cel mai mare randament sau pe cele care vor pierde.

Ideea e că la final de an vei primi niște bani dacă au ales bine sau vei fi pierdut niște bani dacă au ales prost.

Evident nu trebuie să stai cu banii acolo un an întreg poți să îți răscumperi unitățile de find între timp, treabă din care din nou poți să pierzi sau să câștigi.

Și cum și ăsta devine prea lung mă opresc. Poate îmi spuneți pe ce ați dori să insist în viitor pe tema”jucăriilor financiare”.

d2e1ce8e8d8bc272e2ce937280545fa5

Ce sunt acțiunile?

 

 

Bine, mi-a venit totuși chef de muncă, așa că azi vorbim despre acțiuni. Nu e minunat? Dacă aș fi bănuit în clasa a 11 a câtă importanță avea să aibă economia în viața mea jur că nu l-aș mai fi bombănit de mai multe ori pe zi pe profesor.

Societățile comerciale, firmele dacă vreți, sunt de mai multe feluri din punct de vedere al modului de constituire și evident al regulilor pe care le urmează în viață.

Toate au însă în mod obligatoriu un capital social, adică  suma tuturor aporturilor efectuate  în vederea constituirii și funcționarii, care aporturi sunt de regulă în bani și care în momentul constiuirii este egal cu activul societății, pe măsură ce societatea aduce profit activul depășește capitalul social.

Capitalul social al unei societăți este la rândul lui divizat funcție de felul societății în acțiuni, părți sociale sau părți de interes.

Cum spuneam azi despre acțiuni care reprezintă diviziunile capitalului social al unei societăți comerciale pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni ( diferențele dintre ele sunt de natură juridică deci nu ne interesează la momentul ăsta).

Să presupunem că se pune la cale o S.A. cu un capital social de 10 000 lei și se decide ca valoarea unie acțiuni să fie de 10 lei. Societatea va avea 1000 de acțiuni în valoarea de 10 lei.

O acțiune nu poate avea o valoare mai mică de un 0,1 lei.

Acțiunile aparțin de regulă fondatorilor. Dacă se dorește participarea publicului și astfel atragerea de capital se apelează la subcripție publică adică fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele cerute pentru actul constitutiv al societăţii pe acţiuni, cu excepţia celor privind pe administratori şi directori, respectiv pe membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi pe cenzori sau, după caz, pe auditorul financiar, şi în care se va stabili data închiderii subscripţiei.

Urmează o serie de vesele acțiuni, hârțogării și condiții care la fel nu ne interesează .

  1. A urile pot fi de tip închis în care acțiunile se pot înstrăina numai către alți acționari sau societate însăși sau deschis în care le poți vinde oricui.

Pe noi ne interesează numai ce se poate face cu acțiunile, care am aflat ce sunt și care sunt și ele de mai multe feluri funcție de ideile fondatorilor.

Acțiunile pot fi teoretic nominative când în înscris e menționat titularul dreptului sau la purtător când simplu fapt că ai înscrisul te face proprietar.

Faptul că deții o acțiune sau mai multe ale unei SA îți conferă ceva drepturi:

dreptul de vot în deciziile care privesc societatea vot

dreptul de a participa la adunarea generală a acționarilor

dreptul de informare

dreptul la dividende

dreptul asupra părții cuvenite din lichidarea societății.

Acestea sunt acțiunile ordinare, există însă și al doilea tip de actiuni, cele preferentiale, care dau detinatorilor unele drepturi suplimentare fata de actiunile ordinare, insa in general compenseaza acest lucru prin micsorarea altor drepturi. De exemplu, detinatorii de actiuni preferentiale pot avea dreptul sa primeasca dividende intr-o anumita suma indiferent daca firma a avut profit sau pierdere in anul anterior. De asemenea, in cazul lichidarii companiei detinatorii de actiuni preferentiale pot fi indreptatiti sa aiba prioritate fata de restul actionarilor, in cazul in care suma rezultata din valorificarea activelor nu acopera datoriile acesteia. Din nou chestii prea de detaliu.

Pentru că m-am lungit incredibil despre ce facem cu acțiunile încă un post.

bb8bb410e25e02e3241861bf11ddaa06

Să citim deci

Azi nu aveam de gând să scriu pe blog, de fapt nici nu o fac practic, dar cum sunt departe de iluminare încă mă bucur și  mult când cineva crede că ajut un pic la un proiect.

Azi a fost rândul proiectului cu Bloguri despre bani iar menționarea Leuțului în lista Iuliei mi-a făcut ziua :).

Pentru a găsi o listă actualizată de bloguri care vorbesc despre bani în România citiți articolul ei pe Economisim 

Ploua mohorât în ianuarie

Iar nu am chef de scris lucruri serioase, adică bani, rate, dobânzi, o să vină ea și vremea când o să mă intereseze iar subiectul și cred că nici nu e departe.

Azi am de gând să șed blând și și să croșetez ceva, ar trebui să mă gândesc serios la un plan de vânzare chestii croșetate pentru că oricum nu am ce face cu ele, eu în sinele meu nefiind mare fan, momentan lucresz cu dedicație pentru o bebelușă ce va să vină deci suntem în grafic.

Probabil articolul ăsta ar fi stat mai bine pe celălalt blog dar cumva wordpress a devenit mai prietenos și mi-e mai ușor să scriu aici.

Tot azi m-am gândit la superstiții: noroc, ghinion treburi din astea și am ajuns al concluzia că în cam orice  domeniul norocul și-l mai face și omul cu mâna lui.

De dimineață am privit afară și cum nu era încă lumină bine am crezut că nu plouă sșs că am plecat fără umbrelă. În fața blocului am constat că Busu și realitatea sunt două chestii care nu se pupă deloc, ploua mărunt după cum se vedea în bălți. Spre surprinderea mea am stat trei secunde nedecisă sub porticul blocului trecând în minte alternativele pentru a nu mă întoarce din drum să iau umbrela.

Să folosesc taxiuri, stația e la doi pași nu aveam cum să mă ud până acolo ar fi costat vreo 20 de lei pe toată ziua, să folosesc autobuz, costa vreo 6 lei dar stațiile erau departe și fără adăpost, clar mă udam și așa rămâneam până la întoarcerea acasă . Între un posibil ghinion al întoarcerii din drum, 20 de lei rămași în buzunar și o răceală probabilă am descoperit că nu sunt totuși așa superstițioasă, m-am întors și mi-am recuperat umbrela.

Așa că am mers pe jos spre lucru, cu umbrelă cu tot și am privit în jur. Mie îmi place ploaia, îmi plac și zilele astea fără soare, umede, mohorâte și bătute de vânt dar privind strada nu mi-a venit să cred cât de puține umbrele vesele sunt. De ce preferă oamenii umbrelele întunecate? Ziua ar fi mult mai frumoasă dacă strada ar fi plină de culori într-o zi mohorâtă.

collage

Meniul săptămânii?

Azi e ziua în care ar trebui să scriu despre meniul săptămânii. La mine încă nu s-a ajuns acolo, cumva mâncarea își face drum spre frigider de una singură și mă scutește de nevoia de a planifica meniul sau piața.

De data asta am primit o pungă cu carne de pui, s-au nimerit două cotoaie întregi, dap cotoaie că m-am plictisit de asta cu pulpe, și  unul mic legat de târtiță.

Alea mari au fost zvârlite în cuptor pe pat de felii de portocală, cu ceva usturoi și miere strecurat între piele și carne și frecate bine cu ulei, sare și boia iute. Evident nu am reușit să le dovedesc în timp util, așa că am dat jos carnea de pe oase și o să fie un adaos la omletă, asta e trebuie să termin și ouăle.

Cel mic și târtița au ajuns supă din aia clară, la care va trebui să fac și găluște.

Adăugăm în ecuație, vreo 6 sarmale cadou de la mama, clar săptămâna asta nu mai calc prin bucătărie.

Și e trist că eu de fapt voiam spaghete cu sos de brânză, dar s-a întâmplat să vină puiul ăla.

În loc de meniul săptămânii, din ăla fumos și pe zile vă propun altceva. Toți citim bloguri și toți ne dăm seama care sunt scrise pentru a da mai departe informație, pentru a exprima niște păreri sau pentru a alina o singurătate.

Începeți săptămâna cu dreptul, alegeți unul din blogurile în spatele cărora se aude singurătatea sau dorul sau tristețea și faceți o vizită, comentați, spuneți o vorbă bună.

Sau spuneți ceva de bine băbuței de vis a vis, cea pe care știți că nu o vizitează nimeni niciodată, ori chemați la un ceai un prieten în aceeași situație.

Pe voi nu vă costă nimic , bine 5 minte să citiți un articol și să scrieți 10 cuvinte sau o cană de ceai și o oră de stat la povești,  dar s-ar putea să schimbați în bine săptămâna cuiva mai mult decât vă puteți imagina.

70201cc515bbbdbb339e96111631e666

 

2016

Crezul optimistului
de Christian D. Larson

“Imi promit mie insumi sa fiu puternic, asa incat nimic sa nu imi tulbure pacea mintii,
Imi promit mie insumi sa vorbesc numai despre sanatate, fericire si prosperitate fiecarei persoane cu care ma intalnesc,
Imi promit mie insumi sa imi fac prietenii sa simta ca exista acel ceva valoros in fiecare dintre ei,
Imi promit mie insumi sa vad intotdeauna partea pozitiva a oricarui lucru, sa imi transform optimismul in realitate,
Imi promit mie insumi sa ma gandesc numai la ce este mai bine, sa lucrez numai pentru cei mai buni si sa ma astept numai ce este mai bun,
Imi promit mie insumi sa ma bucur pentru succesul altora, la fel cum ma bucur pentru succesul meu,
Imi promit mie insumi sa uit greselile trecutului si sa ma concentrez pe realizarile importante ale viitorului meu,
Imi promit mie insumi sa fiu vesel tot timpul si sa impartasesc un zambet fiecarei fiinte pe care o intalnesc,
Imi promit mie insumi sa imi acord mai mult timp pentru propria evolutie, incat sa nu mai am timp sa ii critic pe altii,
Imi promit mie insumi sa fiu mult prea mare pentru griji, prea nobil pentru ura, prea puternic pentru frica si prea fericit sa permit prezenta necazului,
Imi promit mie insumi sa gandesc numai bine despre mine si sa declar acest lucru lumii intregi – nu in cuvinte mari, ci in fapte marete,
Imi promit mie insumi sa traiesc in credinta ca intreaga lume este de partea mea, atata timp cat raman fidel celor mai bune lucruri care sunt in mine.”

5174708dd185792db1186a363ed8bf97

Tu pierzi bani din cauza convențiilor sociale?

Ziceam să fac asta mâine dar întotdeauna am fost mai eficientă la orele nopții.

Am citit despre provocarea de 52 de săptămâni a Iuliei  și tare m-aș fi băgat în treba asta deși un an pare un timp al dracului de lung pentru care să îți asumi ceva.

Totuși presiunea exercitată în lunile de iarnă mi se părea cam mare de prin octombrie deja nu mai e distractiv e o sursă suplimentară de stres, dap, așa funcționez eu când îmi asum ceva trebuie să reușesc sau să mor încercând.

Așa că m-am decis să introduc în categoria asta ”banii salvați” v-am mai povestit despre ei, în viața mea apar des situații în care mă trezesc că ”trebuie” să particip la cafele, ceaiuri, prăjituri sau alte evenimente cu efecte negative asupra bugetului și sănătății mele, evenimente de care nu am chef dar deh omul te roagă și tu nu poți fi ”crescut de lupi”.

Da, îmi place să ies la o cafea cu o prietenă, să mai povestim despre ce am mai făcut dar când ajungi la 3 cafele pe zi deja e greu, așa că în ultima vreme, adică ultimii vreo doi ani am învățat să spun ”Am altceva de făcut” mai des. Încp nu de fiecare dată când aș vrea dar mai des.

Sunt zile în care nu vreau decât să ajung acasă, să fac o baie și să citesc ceva sau să scriu dar mă trezesc ascultând despre crize existențiale care ar fi rezorvabile în trei pași, numai că omul nu te întreabă ce să facă pentru că ar vrea un sfat ci pentru că vrea să povestească și el cuiva.

Deci banii ăștia pe care îi dau fără să vreau pentru terapia sufletească a altora or să meargă fix în plicul ăla verde pe care l-am destinat aventurii.

Sunt curioasă numai cât se va strânge până la finalul anului, deja mental sunt acolo 1000 de lei pentru că am descoperit două botezuri la care nu am cum să ajung, sunt stabilite fix în zile în care eu știu că sunt ocupată sau mă rog, am o premoniție că așa va fi.

Până la vârsta asta ”să nu fiu sălbatică” m-a costat mai mult decât trebuia, cred că mi-am învățat lecția.

Casuta-bani-pentru-botez_1807341_1221127107

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fasole verde

Toată viața am trăit în ignoranță, bine că au venit chinezii în târg și m-au scos din ea. Am trăit ani buni convinsă că mie nu-mi place fasolea verde, încă mai am această credință magico religioasă despre boabe dar e posibil să se sfărâme și ea de-a lungul timpului.

Azi după Crăciunul și Revelionul în sânul familiei m-am trezit cu un chef teribil de chestii verzi, de preferat crude.

N-a fost să fie. Piața prezenta două salate veștejite și ceva ceapă verde in aceeași stare, e drept ridichile arătau ok dar ce să fac numai cu ele?

Carrefourul de lângă casă era la fel de devalizat, lipsea marfa pe rafturi și frigidere întregi de parcă trecuse Attila Hunul prin târg și pustiise tot. Am reușit totuși să fac rost de trei mânuțe de fasole verde, congelată.

Care fasole și-a găsit drumul în tigaie cu o lingură de ulei, un praf de sare, unul de chili și unul de piper, a fost ajutată de un strop de sos de soia și unul de sos de pește, vreo 4 grăunți de usturoi  și trei mieji de nucă rămași de la cozonac.

Când am stins focul am turnat și o lingură de oțet de mere, treaba asta a înviorat afacerea total.

Am adaugat nește morcovi la cuptor și dap, o bucata de friptură rece că leftovers rules zilele astea.

Și așa a arătat prânzul, bine și cina, numai că la aia au fost în scenă numai legumeleDSC_0679