Zona de confort

Când am scris articolul cu petrecerile pentru copii nu m-am gândit că va stârni atâtea reacții, de regulă ăsta este un blog calm cu 4-5 comentarii maxim pe articol și atât.

Ca să fim în clar mie toate petrecerile astea de diverse zile cu peste 10 oameni prezenți mi se par excesive și inutile,  dar o fi vârsta, de la o vreme te vezi cu oamenii să vorbești și nu poți vorbi liniștit când sunt atâția alții în jur.

Că am ceva în plus împotriva petrecerilor pentru plozi, adică până la 6 ani, e clar,  că mi se par prea mici, cred că ar fi la fel încântați de o vizită la un loc de joacă împreună cu vreo 2 amici.

De asemenea indiferent de vârsta minorului când salariul tău e la aproape 1500 de lei pe lună cred că te joci cu focul când îi organizezi o petrecere de 5 ore care te costă 2500 de lei. Sigur, e alegerea ta dacă preferi să ți se acumuleze datoriile numai pentru a face și tu ce fac ceilalți, poate restul își permit, poate ei nici nu trebuie să economiească darmite să deie toți banii din casă pentru asta.

Când îmi scriu blogul nu mă gândesc la câți bani câștig eu, de altfel nici când îmi planific cheltuielile nu o fac, pentru că aș fi tentată să trăiesc ceva mai en rose decât o fac. Aș putea considera creditul un dat firesc la vieții mele și să mă întind cât îmi permite diferența dintre rate și venit.

Undeva în creierul meu există însă o legătură care îmi șoptește că până nu termin cu datoriile toți banii mei sunt de fapt ai băncii, așa că îmi limitez cât pot cheltuilelile ca să scap. Niciodată nu am în vedere un buget mai mare de 1500 de lei pe lună pentru a-mi achita rata curentă și toate cele, restul urmând să meargă pe anticipat.

Este desigur o opțiune, fiecare își organizează bugetul așa cum se simte mai bine. Știu însă ce fac și ce aș face date fiind niște coordonate.

Așa cum spuneam articolul precedent mi-a dat senzația că a atacat într-o zonă de confort și a determinat reacții, ceea ce mi-a plăcut, pentru că lucrurile cele mai interesante nu le aflăm când gândim teoretic niște lucruri ci atunci când suntem în mijlocul situației, când ceva din felul nostru de a fi sau de a trăi este pus în dicuție.

Ca atare cred că voi repeta ideea și voi căuta lucruri care mă scot din zona mea de confort despre care să scriu. Chiar mă gândesc serios să găsesc o listă de tabu-uri în domeniul banilor, asta ar trebui să dinamizeze un pic treburile 🙂

b272b7f9cd4cdb1a25f6cf96d469f00d

8 răspunsuri

  1. Eu abia aștept! Nu de alta, mie-mi plac schimburile de păreri, mai ales ca din astea învățam cel mai bine. Poate vedem o greșeala a noastră sancționată sau dimpotrivă, ce noi consideram greșeli alții încurajează. Si uite asa punem mintea la treaba in vederea evoluției personale. După-amiaza frumoasa tuturor!

    1. Cam ăsta e scopul, mai zicem una alta, mai adoptăm un obicei, mai schimbăm altul 🙂

  2. Ce zic eu cu discutiile: fiecare avem propriile noastre pareri si rar ceilalti ne pot face sa ni le schimbam. Suntem atit de diferiti , dar totodata majoritatea ne sustinem ideile pina in pinzele albe si nu acceptam ca adevarul e undeva la mijloc.

    1. eh nu e nevoie să recunoaștem, e suficient să ne rămână așa o îndoială în minte cu privire la devărul nostru absolut 🙂

  3. Da, asta cu „schimbatul parerilor” e foarte interesanta! Pentru ca da, cum spune Elena, ai parerea ta si ti-o sustii pana in panzele albe. (Esti cum zice americanu’ in faza de denial). Chestiunea simpatica apare cand mai mult de trei iti zic ca est beat, si incepi sa te intrebi daca totusi n-ar fi bine sa te duci la culcare 😉

    1. daaa, și partea drăguță e că și mort de beat dacă ești și îți cam dai seama, te chinui să demonstrezi contrariul în prima fază, după ce mai trece un timp așa te hotărăști totuși să te culci 🙂

  4. si eu gandesc ca tine: cat am datorii ma concentrez sa le platesc – pt ca presiunea datoriei ma oboseste, e o presiune prea mare sa o pot duce, imbolnaveste si uzeaza moral; ce folos ca ii fac copilului petrecere scumpa daca imi duce o grija in plus.

  5. Eu am citit articolul despre petrecere.Nu am comentat pentru ca m-am regasit in tabara organizatorilor de petrecere pentru ziua copilului.Cu o diferenta.Strangem banuti pana la ziua ei.Cat am strans,atat cheltuim.Nu facem datorii,nu depasim bugetul.Am organizat acasa si am organizat si la restaurant.Nu pot sa zic ca s-a distrat copilul.Oricum se vede si in afara timpului cu prietenii ei doar ca atunci primeste cadouri.Asa ca de anul asta am hotarat sa ii oferim o altfel de zi de nastere.Sa mergem undeva,doar noi si cu ea.Sa se joace,sa alerge,sa manance ce vrea si in principiu sa faca ce vrea.Oricum articolul a fost super.Si e normal sa aiba fiecare parerea lui.Asa ca scrie in continuare.Mai discutam si mai invatam.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: